1. Un interviu, în fine, profesionist, luat Elenei Lasconi de site-ul Europa liberă a dezvăluit în candidata USR o habarnamistă exemplară în materie de politică externă și de securitate.
Emisiunea cu pricina, moderată de Anca Grădinaru, urmînd altora (puține, deoarece presa noastră se concentrează pe întrebări deopotrivă moderne și puerile), a fost din partea candidatei un veritabil show al analfabetismului funcțional dublat de o voioșie de membră GAC din scrierile proletcultiste.
Dacă dialogurile cu pretendenții fotoliului de la Cotroceni ar fi cît de cît profesioniste, plecînd de la adevărul că vom alege președintele României și nu o interpretă de reclamă la bideu, Elena Lasconi ar fi în sondaj sub cel din urmă candidat.
De ce a fost nevoie de o singură emisiune mai acătării pentru a se vedea că Elena Lasconi n-are nici datele pentru a se înscrie în cursă, d-apoi pentru a cîștiga Președinția?
Pentru că întreaga campanie pentru prezidențiale a coborît din start la nivelul Elenei Lasconi.
Clipul candidatei Elena Lasconi are drept slogan Sunt un om obișnuit.
Prin urmare, clipul ne-o arată pe Elena Lasconi pieptănîndu-se duios în fața oglinzii înainte de a merge la culcare, pregătindu-și cafeau și bînd-o în ogradă, în pijămăluță, firește, gata să pupe un cîine și, culmea culmilor! luînd din pom o pară și mirosind-o. Spun culmea culmilor! pentru că fructele din pom par a juca un rol crucial în programul politic al Elenei Lasconi. Sau, mai bine zis, culesul fructelor, una cîte una, din pom, prin întinderi sexy. Faimosul film publicitar realizat de Mihai Gâdea de la Antena 3 are drept moment de esență cel în care candidata ia o prună din pom și i-o întinde ziaristului ca pe un trofeu.
În tot ceea ce a făcut și face, Elena Lasconi rămîne în exclusivitate la sloganul Sunt un om obișnuit. Așa se face că despre Elena Lasconi știm o mie și una de lucruri. Cum a făcut facultatea pe sponci, cum a născut, cine i-a crescut copilul, că-i plac furnicile, că nu prea a avut timp de școală, deoarece a fost ocupată cu viața. Nu știm nimic însă ce părere are despre Lumea de azi, ce raporturi va avea cu Guvernul, ce poziție trebuie să aibă România în bătălia pentru Lumea multipolară, despre Constituție, despre raportul dintre suveranitate și calitatea de membru UE.
Și nu știm din două motive:
a) Nimeni pînă la emisiunea de la Europa liberă n-a întrebat-o altceva decît despre copilărie, prunii din livadă, furnicile de la groapă și cum a născut.
b) Candidații PSD și PNL, cei care finanțează televiziunile mogulizate, se străduie s-o imite în confesiunile despre copilărie, bacalaureat, codițele colegei din clasa întîi, mîncarea după care se dau în vînt și străbunica sau bunica mai multe sau mai puțin severă.
Știm astfel că lui Marcel Ciolacu îi plac covrigii cu mac. Nu știm ce fel de premier va desemna dacă va ajunge președinte.
Știm astfel că Nicolae Ciucă moare după saramura de pui. Nu știm ce fel de Românie va promova ca președinte.
Asta s-a întîmplat și se întîmplă, deoarece și-au însușit prostește sloganul Elenei Lasconi:
Sînt un om obișnuit.
Eu însă nu cred că românii vor drept președinte un om obișnuit. Dacă ar fi așa, n-ar mai fi nevoie de alegeri la cinci ani. Cum toți românii sunt oameni obișnuiți, fiecare dintre ei ar putea fi o zi președinte.
Se presupune peste tot în lume că președinții de aia au fost aleși președinți:
Pentru că sunt deosebiți.
Doar un cetățean ieșit din comun ar putea conduce o țară.
Campania electorală de anul acesta, unică în postdecembrism, se reduce la un șir de confesiuni publice între telenovelă și chiloțăreală.
Ce blestem și pe capul țării acesteia!
Într-un moment cînd în fruntea țării e nevoie de un Cîrmaci priceput, care știe să conducă nava numită România pe apele învolburate ale Globului, candidații ni se destăinuie ca incapabili să și înoate.
2. În plină ofensivă în Liban, Israelul a cerut trupelor ONU de menținere a păcii să părăsească zona.
Trupele ONU au fost dislocate în sudul Libanului pentru a descuraja un conflict precum cel prezent. E o premieră în Istoria de după cel de-al doilea Război Mondial ca un stat să ceară trupelor ONU să părăsească zona, pentru că el vrea s-o treacă prin foc și sabie. E o premieră și faptul că un membru al Consiliului permanent de Securitate – America – acceptă acest atac la una dintre instituțiile cheie ale ordinii mondiale.
Îndrăzneala lui Beniamin Netanyahu dezvăluie însă cea mai mare nenorocire a Lumii de azi:
Prăbușirea instituțiilor care după al doilea război mondial garantau ordinea.
Garantarea ordinii e o condiție vitală pentru țări mici precum România. Ar fi fost de așteptat ca liderii noștri politici să sară în apărarea ONU.
Asta ar fi însemnat să-l supere pe Beniamin Netanyahu.
Pe unul care trece drept Stăpînul din umbră al României de azi.
3. După anunțul DNA privind deschiderea unei anchete împotriva lui Nelu Tătaru, fost ministru al Sănătății, președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, președintele filialei Vaslui a PNL, nimeni din partid nu i-a luat apărarea, deși politicienii și jurnaliștii au avut public îndoieli privind seriozitatea unei investigații pentru mita sub formă de găini și ouă.
Nu numai eu, dar și alți jurnaliști și-au exprimat îndoiala față de un dosar în care doctorul Nelu Tătaru e acuzat de a fi luat mită de la pacienți sub formă de găini, ouă și de sume de bani de nivelul unei sute de lei. Îndoielile își au temeiul atît în micimea mitei (la un asemenea nivel se fac afaceri de sute de mii de euro), cît și în personalitatea lui Nelu Tătaru, fost ministru, lider de filială județeană a PNL, șeful Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților. Ar fi fost normal ca măcar un PNL-ist să-i sară în ajutor colegului de partid. Nu numai că nu s-a întîmplat asta, dar, mai mult, PNL s-a grăbit să-l scoată de pe listele pentru parlamentare și din șefia filialei județene și din cea a Comisiei de Sănătate. Întrebat la Iași de ce n-a procedat la fel de sever și cu alți lideri liberali – Mihai Chirică și Costel Alexa – Nicolae Ciucă a dat un răspuns confuz. Momentul întărește suspiciunea unui interes al conducerii PNL în scoaterea din joc a lui Nelu Tătaru cu ajutorul DNA. Surse din partid spun că Nelu Tătaru, ministru în Guvernul Orban, făcuse stat în stat din filiala județului Vaslui și întocmise o listă doar cu apropiați. Ancheta DNA a fost pretextul pentru a-l înlătura de la șefii.
Reacția PNL la investigația DNA n-are nici o legătură cu preocuparea de a trece drept un partid care respectă deciziile Justiției. Procurorii deschid anchete arbitrare, ba chiar și abuzive, conștienți că nu li se poate întîmpla nimic dacă-și fac de cap. Potrivit unei convenții absurde, partidele se grăbesc să-i sancționeze politic pe cei acuzați de procurori, deși sunt deja zeci de exemple de anchete deschise în chip arbitrar și, mai ales, de personalități achitate de Justiție pe motiv că fapta nu există. Altfel spus, procurorii au născocit o infracțiune care n-a fost în realitate. În aceste condiții, normal ar fi fost ca partidele să decidă doar după sentința definitivă, singura convingătoare, mai ales că precedentele dezvăluie că DNA deschide anchete pentru a interveni în bătălia politică. Admițînd că suntem în campanie, decizia PNL împotriva lui Nelu Tătaru nu exprimă preocuparea de a nu pierde electoral. Mai ales că dosarele deschise de DNA s-au dovedit lipsite de efect electoral, odată ce liderii USR trimiși în judecată de DNA candidează fără probleme.
Indiscutabil, conducerea PNL și-a rezolvat o problemă internă. Dar decizia poate avea efecte grave în planul scorului electoral general. Pe de o parte, a fost afectată imaginea PNL în general , pe de alta, acum, în plină campanie o întreagă filială județeană a fost destabilizată. Campania e asemenea unui război. Și în plin război nu schimbi comandanții, oricît de slabi ar fi ei.
Întrebare:
Cine are interes în sugrumarea PNL?!
