Bani negri, apartamente fantomă și promisiuni de lux
Povestea Nordis pare desprinsă dintr-un scenariu de film prost: oameni cu bani mulți (dar adesea fără explicație pentru ei) și-au parcat economiile în proiecte imobiliare de lux care, surpriză, nu au mai fost construite. Cum de s-a ajuns aici? Simplu: un mix de lăcomie, naivitate și complicitate tacită între dezvoltatori, notari celebri (Ioana Băsescu și Andreea Cosma) și cumpărători.
Apartamente cumpărate pe hârtie, cu cash
Mulți dintre clienții Nordis nu au apelat la credite imobiliare. Nu era nevoie. Au scos banii jos, cash, în tranșe de sute de mii de euro, fără prea multe întrebări. O astfel de practică ar trebui să ridice semne de întrebare, dar nu a făcut-o. Nu notarilor, nu vânzătorilor, nu cumpărătorilor. Toată lumea era fericită: dezvoltatorii încasau bani rapid, iar cumpărătorii aveau unde să își „parcheze” sumele fără a trece prin sistemul bancar.
Ce s-a întâmplat cu banii? Genți de firmă, bijuterii și jeturi private
În loc să fie folosiți pentru construcția apartamentelor promise, banii au fost cheltuiți pe lux: vacanțe exotice, mașini scumpe, bijuterii și drumuri cu avionul privat. Cei care au orchestrat schema nu s-au obosit prea tare să ascundă unde ajungeau milioanele. Pozele din social media arătau un stil de viață extravagant, finanțat, ironic, chiar de cei care visau să devină investitori imobiliari.
Promisiuni de lux și realități dure
Nordis a atras numeroși investitori cu promisiuni de apartamente de lux și hoteluri exclusiviste. Însă, în spatele acestor oferte tentante, se ascundeau practici dubioase: vânzarea acelorași apartamente către mai mulți clienți și utilizarea fondurilor în scopuri personale. Investitorii, adesea plătind sume considerabile în numerar, au fost lăsați fără proprietățile promise, în timp ce conducerea companiei se bucura de un stil de viață opulent.
Legături politice și influență
Implicarea Laurei Vicol, fost președinte al Comisiei Juridice din Camera Deputaților, ridică semne de întrebare cu privire la influența politică exercitată în favoarea grupului Nordis. Deși a demisionat din funcțiile deținute în urma scandalului, rămân suspiciuni legate de opoziția sa față de măsurile de reglementare a sectorului imobiliar și de posibila protecție politică oferită dezvoltatorului.
Cine e de vină?
Pe scurt, toată lumea. Dezvoltatorii au profitat de lacunele din legislație, care le-au permis să vândă apartamente care nu existau, fără să ofere garanții reale. Notarii au închis ochii la proveniența banilor. Clienții au acceptat condiții absurde în contracte, fără să comenteze. Iar autoritățile? Ca de obicei, au reacționat abia după ce scandalul a devenit prea mare ca să fie ignorat.
Reacții și consecințe
În urma dezvăluirilor, autoritățile au demarat anchete ample, iar Laura Vicol și Vladimir Ciorbă au fost arestați preventiv pentru 30 de zile. Cu toate acestea, ambii neagă acuzațiile, susținându-și nevinovăția în fața instanței.
Ce urmează?
După ce Recorder a scos la iveală detaliile înșelătoriei, procurorii DIICOT au început să facă percheziții și să investigheze cazul. Sunt implicați zeci de suspecți, iar prejudiciul total este uriaș. Întrebarea e: vor plăti vinovații sau, ca de obicei, vor scăpa basma curată?
Lecția? Dacă pare prea frumos să fie adevărat… probabil așa și e.
Cazul Nordis nu este doar despre niște investitori păcăliți, ci despre o întreagă cultură a lăcomiei și a iresponsabilității. Dacă vrem să evităm astfel de situații în viitor, avem nevoie de reguli mai clare, de mai multă transparență și de oameni care să pună întrebări înainte de a scoate banii din buzunar. Dar, până atunci, povestea se repetă.
