-2.3 C
București
duminică, 16 februarie, 2025
spot_img
StiriInternCincinalul într-un an. Previziuni complet nerealiste în proiectul de buget pentru 2025

Cincinalul într-un an. Previziuni complet nerealiste în proiectul de buget pentru 2025

- Advertisement -

Imediat după apariția proiectului de lege a bugetului pe anul în curs au început să apară și criticile din partea partidelor de opoziție. O analiză seacă, bazată pe cifre, arată cum și de ce tot ceea ce au pus guvernanții pe hârtie este imposibil de pus în practică. Ca și în anii trecuți, Guvernul stabilește mai întâi cheltuielile pe care vrea să le facă urmând ca mai apoi să vadă de unde scoate banii, spun economiștii.

Marcel Ciolacu, premier, după meditațiile la economie

Ce spune premierul Marcel Ciolacu (declarația integrală de astăzi, 1 februarie):

„Adoptăm azi proiectul de buget pe 2025, unul fără modificări de taxe și impozite. Este un buget de dezvoltare, la fel ca şi anul trecut, în care investițiile ajung la un nou record, respectiv 150 de miliarde de lei, un plus de 30 de miliarde față de anul trecut!

20% din cheltuielile totale în 2025 merg către investiții și asta se va vedea în creșterea PIB la 1913 miliarde lei. Iar la mijlocul anului viitor, vom ajunge la un PIB de 2000 miliarde lei. Adică 400 miliarde euro, dublu față de anul 2018, este un semn clar că România intră într-o altă ligă economică.

În paralel, reducem costurile de funcționare a statului cu 0,5 puncte procentuale. Ajustăm și cheltuielile de personal, și cele de bunuri și servicii.

Protejăm în continuare puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici. Am crescut din 1 ianuarie salariul minim la 4050 lei. În 2025, câștigul salarial net va crește cu 6,1%, peste nivelul inflației de 4,4%. Am insistat să acordăm un sprijin financiar pentru pensionarii cu venituri mici şi îmi asum această decizie.

Continuăm sprijinul pentru economie și IMM-uri cu toate schemele de ajutor de stat din Planul Bugetar Structural agreat cu Comisia Europeană. Sunt zeci de miliarde de lei țintite spre creșterea producției industriale locale. Mi-aş dori ca împreună să promovăm firmele și produsele românești oriunde, chiar și pe tik-tok!

Prioritizăm investițiile locale în funcție de impactul economic. Alocăm 11 miliarde Programelor Anghel Saligny și PNDL, 8,2 miliarde proiectelor PNRR și 3,3 miliarde celor din fonduri europene. În plus, creștem simțitor în acest an descentralizarea finanțărilor publice către autoritățile locale.

Cea mai mare miză a acestui buget este exploatarea la maxim a fondurilor europene disponibile. Este o alocare istorică de 4,6% din PIB, adică peste 17,5 miliarde euro. Sunt anii de vârf ai dezvoltării noastre folosind banii europeni și voi pune o presiune uriașă pe toată lumea să luăm acești bani!

Am cerut ca suma alocată investițiilor să fie mai mare decât deficitul, deoarece așa e corect pentru români. Asta înseamnă alte autostrăzi finalizate, construirea de noi spitale și un sistem de educație mai performant. Şi chiar avem o veste bună de la domnul ministru al Finanţelor, în ianuarie 2025, s-au colectat 44,7 miliarde lei în comparaţie cu anul 2024, când s-au colectat 41,6 miliarde lei; înseamnă o creştere de 7,5%”.

Ce spun însă, statisticile. Spre deosebire de promisiunile politicienilor, cifrele nu mint. O analiză a celor de la comunitatealiberala.ro arată următoarele:

În 2023 deficitul bugetar a fost aprobat la 4,4%. La final de an a fost declarat 5,9%. În realitate a fost de 6,5%, după cum a stabilit CE.

Creșterea economică a fost prognozată la 2,8%, în realitate a fost de doar 2,1%.

Cheltuielile cu salariile bugetarilor erau prezentate ca scăzând ca pondere în PIB, în schimb creșteau în cifre absolute, au fost și ele mai mari la finalul anului: peste 131 miliarde lei față de aprobat buget 127 miliarde lei.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de  77 mld și jumătate de lei, deși fuseseră aprobate în legea bugetului 74 miliarde de lei.

Până și cheltuielile cu dobânzile au fost de aproape 32 mld lei, mai mari decât fusese aprobat la începutul anului – 29 miliarde de lei.

În 2024 deficitul bugetar a fost aprobat la 5%, adică 86,6 miliarde de lei. În cel mai pesimist scenariu, toți specialiștii estimau o lipsă de aprox. 41 miliarde, adică aprox. 7,2% din PIB. Coaliția PSD-PNL a reușit să depășească toate așteptările – un deficit declarat de 8,65%, însemnând 152 miliarde de lei. Probabil că la fel ca și anul trecut, după verificările CE, deficitul va ajunge la peste 9% din PIB.

Creșterea economică a fost prognozată la 3,4%, în realitate a fost de doar 1%.

Cheltuielile cu salariile bugetarilor au fost aprobate la peste 146 miliarde de lei. La final de an au ajuns la 164 miliarde și jumătate de lei, în creștere cu 24% comparativ cu anul precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 9,3% din PIB, cu 1,0 puncte procentuale mai mari față de anul precedent.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 93 mld lei (în creștere cu 21,4% comparativ cu anul precedent), deși fuseseră aprobate în legea bugetului la 81 miliarde de lei.

Și cheltuielile cu dobânzile au fost de 36 mld lei, au fost mai mari decât fusese aprobat la începutul anului – 34 miliarde de lei.

Având în vedere precedentele, în ce măsură poate fi credibil așadar ce ni se prezintă pentru 2025?

Un deficit bugetar de 7,04%  și  creștere economică de 2,5% (prognozată prin octombrie 2024), în condițiile în care:

*Cheltuielile de personal, cresc față de anul trecut la peste 169 miliarde, cu 5 miliarde mai mult decât în 2024, în condițiile în care prin OUG Trenuleț chipurile au fost înghețate salariile la nivelul din decembrie 2024.

*Cheltuielile cu bunuri și servicii cresc și ele cu un miliard de lei, de la 93 miliarde și jumătate în 2024, la aproape 95 miliarde lei.

*Dobânzile de la 36 miliarde lei, cresc de asemenea cu 5,5 miliarde lei, la aproape 42 miliarde.

Cei de la USR atrag atenția că există riscul ca 2025 să fie al doilea an consecutiv în care România nu primește niciun cent din PNRR. Iar din ce s-a primit până acum, mai sunt bani foarte puțini (2,5 miliarde de euro), care acoperă o foarte mică parte din cele 47 miliarde de lei (9,44 miliarde de euro) prevăzute pentru plata facturilor din acest an.

- Advertisement -
Gusti Constantin
Gusti Constantinhttp://canal33.ro
A debutat in presa scrisa in ianuarie 1994, fiind angajat prin concurs la Jurnalul National. A fost colaborator la mai multe agentii de stiri, dar si la posturi de radio. Din 1996 a prins gustul pentru stirile de televiziune, lucrand in redactia PRO TV si, ulterior, in cea a TVR. Nu a renuntat insa niciodata la pasiunea pentru presa scrisa, fiind reporter la cotidiene precum Ziua, Gardianul, sau Puterea. In 2010 a conceput si condus saptamanalul Concret.
RELATED ARTICLES
- Advertisment -

Most Popular

- Advertisment -

Recent Comments

LIVE