Circovii de vară reprezintă sărbătorile din miezul verii pastorale, cuprinse într-un interval de trei zile, intre 16-18 iulie.
Se spune că pe timpul celor trei zile, Cricovii trimit forțe ale naturii și animale, simbolul marcant fiind lupul, pentru a atenționa oamenii care nu țin cont de această sărbătoare.
Circovii de Vară (16-18 iulie) indică miezul verii pastorale şi împart, împreună cu Circovii de Iarnă (16-18 ianuarie), anul calendaristic în două anotimpuri egale: vara şi iarna.
Sărbătoarea este dedicată forţelor diavoleşti aducătoare de boli neuropsihice în casa oamenilor („luatul din Circovi” sau „lovitul din Circovi”),
Totodată aceste forțe sunt aducătoare de furtuni, vârtejuri, tunete și fulgere. de grindină în holde, incendii în gospodărie. Asupra celor care lucrează în acestă zi se vor îndrepta ciuma sau alte boli, iar animalele lor vor fi atacate de lupi.
Circovii erau păzitorii și îngrijitorii de hrană ai fiarelor sălbatice și, împreună cu Filipii, mai-mari peste fiarele sălbatice. În calendarul popular sunt ținuți iarna, vara și uneori toamna, cu preponderență în zonele sudice, unde agricultura reprezenta ocupația principală. Forțele diavolești trimit fiarele sălbatice, în special lupii să facă prăpăd în turmele de vite, creându-se un transfer de credințe dinspre lup, către dezlănțuirea stihiilor cerului, sub forma grindinei nimicitoare.
În aceste zile se instituiau severe interdicţii de muncă, și asemeni zilei precedente, Chirică Șchiopul, singura activitate admisă fiind culegerea tulpinilor de pelin şi peliniţă pentru confecţionarea măturilor.
Cunoscuți în popor și sub numele de Circovii Mărinei, se crede că, în acest interval de timp, acționau mai puternic spiritele care lucrau pentru apărarea casei și familiei. Pe 17 iulie, de ziua sfintei mucenițe Marina, socotită sora Sfântului Ilie, este Circovul cel mai mare.
Mărina, Ciurica și Sfântul Ilie au, fiecare, câte trei Circovi. În data de 17 iulie, când este sărbătorită Marina Macinica, oamenii devin mai buni, iar cei care culeg in în dimineata acestei zile, vor avea parte de dragoste, dar nu este bine ca femeile să toarcă sau să măture în această zi.
„După credința și spusa poporului, Mărina este o sfântă cu hachițe, adică nestatornică: bună, prea bună cu unii și foarte aspră cu alții. Unora le prinde bine și îi ajută chiar și atunci când aceștia muncesc de ziua ei, altora le face rău. Gospodinele văd în decursul anilor dacă această zi le priește și prin urmare o serbează sau nu. Nevestele tinere o serbează întotdeauna. Când Mărina nu-i sprijin cuiva și când acesta muncește de ziua ei, va căpăta niște bube uricioase în partea de dinăuntru a șezutului, și cari se numesc mărini. Prin unele părți din Oltenia, Mărina se ține ca fiind rea de piatră, stricând câmpurile cu semănături și cânepa îndeosebi, ca aducătoare de trăsnet și pentru ca vitele să fie ferite de lupi. Credința îndeobște însă, ce o au aproape toți românii, este că Mărina e rea de bube și buboaie, adică acel ce va îndrăzni să lucreze de ziua ei, se va boboli din senin”. (Tudor Pamfilie)
Ziua ei era ținută altădată cu sfințenie, mai ales de nevestele tinere.. Această zi o țin în special femeile însărcinate, de frica bolilor. Marina se ţine pentru sănătatea femeilor şi a fetelor, pentru uşurarea naşterilor. Femeile însărcinate respectă cu strășnicie zilele de Circovi pentru a nu da nastere unor copii pociti sau bolnavi.
Într-o legendă, se povestește că Marina l-ar fi bătut pe dracu-n cap cu un ciomag și un ciocan, pentru simplul motiv că dracul ar fi vrut să toace la o biserică. Ziua se serbează pentru că Marina îi înspăimântă pe draci și îl apără oamenii împotriva lor.
Folosirea foarfecelor atrage dupa sine o multime de nenorociri. În satele de altădată, aceste trei zile aveau o serie de restricții: erau interzise cusutul, țesutul, torsul, prelucrarea lânii și a pieilor de animale.
Circovii se mai numesc Goreșniți și, în aceste trei zile, nu se strâng lucrurile în grămezi, lemnele nu trebuie să fie stivuite în curte, nu se fac căpițe de fân pentru că aduc pericol de trăsnete. Despre Sf. Marina se spune că ar pune foc din cer în recolta acelora care muncesc, mai ales la grâu și fân.
Pelinul, leac eficient impotriva bolilor, se adună în aceste zile pentru a alunga puricii și pentru a se face mături. Nu se mătură cu mătura de pelin până la sărbătoarea Sf. Marina, când se începe măturatul cu pelin. Pe unde se mătură cu ele, puricii mor din cauza amărăciunii lăsate de plante.
De Circovi, la sate se împarte paine cu miere, aliment care nu trebuie să lipsească de pe masă în aceste zile.
În calendarul popular se crede că așa cum este timpul la Sf. Marina, aşa va fi toată toamna. Bătrânii cred că cei ce nesocotesc calendarul popular primesc pedepse grave.
Una dintre povestirile cu tâlc relatează lupta vechilor credințe cu creștinismul care nu agreează tradițiile de veacuri. Astfel, se zicea că „un popă, făcându-se mai breaz ca noi și ca să ne facă și pe noi să muncim în aceste sfinte sărbători ținute din moși-strămoși cu multă sfințenie, s-a dus în aceste zile de sărbătoare să strângă niște fân cosit de curând. Țăranii nu voiau să iasă la câmp din respect și frică de Circovi. Preotul, că are să-i ciricăie el! Preotul a mers singur la adunat fânul, iar un trăsnet cade din cer senin, aprinde fânul și ne omoară pe bietul popă!”. Povestirea se încheie moralizator, cum că „așa vor păți toți cari n-ascultă de noi, ăștia, bătrânii, și de n-ai bătrân la casă trebuie să-l cumperi!”.
Surse: Zile și mituri. Calendarul țăranului român – Ion Ghinoiu. Tudor Pamfile – Sărbătorile la români, Antoaneta Olteanu – Calendarul poporului român
