23.6 C
București
sâmbătă, 13 iulie, 2024
Google search engine
EDITORIALCoaliția Nicu și Marcel – un eșec răsunător. Ce strategii falimentare mai...

Coaliția Nicu și Marcel – un eșec răsunător. Ce strategii falimentare mai pritocește Ciolacu?

Împachetate ca o mare victorie de către PSD și, ceva mai ponderat, de PNL, alegerile comasate din 9 iunie s-au dovedit, de fapt, un eșec răsunător și o temă de reflecție de viitor pentru ambele partide. Doar că, la cum se prezintă lucrurile, PSD pregătește destoinic o altă manevră falimentară, prezidențiale devansate, care i-ar putea aduce un eșec și mai mare, pînă într-acolo încît începi să te întrebi dacă nu cumva Marcel Ciolacu joacă în mod controlat împotriva propriului partid?

Exit-pollurile de la închiderea urnelor s-au dovedit extrem de generoase cu PSD și PNL: 54-55% la europarlamentare și scoruri uriașe și la locale. Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, Rareș Bogdan și alții s-au repezit în presă cu declarații sforăitoare despre marea victorie.

Care are o hibă, însă: nu există!

La ora redactării acestor rînduri, aseară, după orele 20,00, BEC nu dăduse publicității niciun rezultat final dintre cele 5 posibile, lucru mai mult decît suspect. Practic, vreo 90% dintre voturi au fost numărate demult, dar cu restul de cîteva procente s-a blocat treaba, în mod foarte suspect.

Oricum, am avut cele mai dezastruoase alegeri de după 1996 din punctul de vedere al organizării, începînd cu hîrtia de vot, atît de subțire încît trecea tușul pe pagina de dedesubt, și terminînd cu numărul imens de voturi anulate, aproape 1,5 milioane.

Alegerile au stat de mult sub semnul haosului. Un an de zile și mai bine românii au asistat la discursuri aprinse despre necesitatea ori ba a comasării algerilor. Decizia s-a luat în buza alegerilor, printr-o OUG total neconstituțională, nedemocratică și imorală, pe care Avocatul Poporului nu a contestat-o, lăsînd asta pe seama ÎCCJ, iar mai apoi CCR a ”rezolvat-o” magistral, decretînd, sec, că totul e OK. Primul mare pas spre fraudarea alegerilor, putem spune.

Campania electorală aproape a lipsit, europarlmentarele nu au fost temă de discuție, dezbateri om la om nu au existat. Toate astrele au fost aliniate samavolnic spre binele strict al PSD și PNL.

Numai că, ce să vezi, numărătoarea voturilor a relevat zi după zi scăderea lentă a celor două partide. La europarlamentare, de la 55% s-a ajuns la 48,5%, ceea ce înseamnă un procent mai puțin decît au însumat PSD și PNL la precedentele alegeri. Păi, cînd faci alianță, o faci ca să iei mai mult decît scorul individual al partidelor componente, nu mai puțin.

La locale, PSD a scăzut de la 39% la primari, la 35,5%, iar la consilii locale, spre exemplu, la 33,5%.

PNL a scăzut la 26,8% la consilii locale și la 30,2 la primării.  La șefia consiliilor județene liberalii au zbîrcit-o cel mai rău, pierzînd 5 șefii din 17 cîte aveau, deși pretindeau în campanie că vor sfîrși prin a avea cîteva în plus.

La precedentele alegeri locale, PNL luase 32,3% la votul politic național, iar PSD 30,3%.

PNL a scăzut, iar PSD a crescut nițel, dar asta grație cumpărării masive și mizerabile de aleși locale de la alte partide, operate în ultimele luni.

S-a spus că scopul comasării a fost stăvilirea ascensiunii extremiștilor în parlamentul european, dar rezultatele arată că suveraniștii au 9 fotolii (6 AUR, 2 SOS plus Maria Grapini) în timp ce ”euroatlantiștii” PNL au doar 8 fotolii, în scădere cu 20% față de 2019.

Marea victorie a fost de fapt o scădere per ansmblu pentru PNL, și ceva progrese pentru PSD, dar mult sub ce se aștepta de la măreața alianță. La 48,5%, împreună, rezultă un 30-32% pentru PSD și 16-18% pentru PNL.

Subțire rău, pentru două partide care visează la Cotroceni. În 2004, PSD a pierdut Cotrocenii pe cînd avea cca.37% scor la parlamentare.

O alianță PSD-PNL de real succes se cheamă că a fost cea din 2012, cînd au luat 60%.

E de înțeles, deci, cum de PSD și PNL au renunțat pe 10 iunie la alianță și vor merge fiecare pe drumul său.

Doar că, după tot haosul de pe 9 iunie, ciudățeniile nu se opresc. Marcel Ciolacu anunță că va face prezidențialele în septembrie, așa cum s-a stabilit în coaliție, pe 15 și 29 septembrie. Iar parlamentarele în decembrie, la termen. Fără prezidențiale în septembrie, premierul anunță ritos că nu mai e dispus să candideze.

De aici, o serie de semne de întrebare.

De  ce alegeri devansate în septembrie?

Care e motivația oficială, ce avantaj ar aduce ele României și cetățenilor?

Primul tur ar bulversa anul școlar care abia începe pe 9 septembrie și se întrerupe pentru alegeri pe 12 pînă pe 17, apoi se întrerupe din nou pe 26 septembrie și se reia pe 1 octombrie.

Nici Ciolacu, nici Ciucă nu au livrat vreo explicație oficială pînă acum, legat de asta.

De ce nu se cuplează prezidențialele cu parlamentarele, lucru legal și constituțional și care ar scoate românii la vot doar de două ori și nu de trei ori? Nu mai e cazul de economii la buget?

În al doilea rînd, de ce ar dori Ciolacu să candideze strict în septembrie și în niciun caz în decembrie? Nu ar avea aceleași șanse, teoretic vorbind?

În al treilea rînd, de ce s-au răzgîndit liberalii, inițial de acord cu septembrie, pentru ca acum să le vrea la termen?

Pentru PSD, ca partid, derularea prezidențialelor în septembrie creează un pericol de moarte.

Șansele stîngii să dea noul președinte sunt foarte scăzute în România de după Ion Iliescu. În turul doi, se coalizează toți împotriva lor. Iar cu un partid de 30% care va mai scădea în mod cert în perioada următoare, e și mai greu de crezut că ar izbîndi.

Dacă PSD pierde Cotrocenii în favoarea unui candidat al dreptei, se va produce o mișcare tectonică în lanț, în sensul că toate structurile importante în stat, de la servicii la cercuri de afaceri etc, se vor plasa rapid în spatele învingătorului, conform bunei tradiții mioritice și vor abandona PSD pînă la parlamentare. Dacă prezidențialele ar fi în decembrie, concomitent cu parlamentarele, acest risc mare ar fi eliminat, s-ar alege totul la pachet.

Marcel Ciolacu se pregătește pentru al treilea mare chix politico-electoral pe barba lui.

Primul a fost comasarea alegerilor și marea alianță contra naturii cu PNL, care nu i-a adus niciun cîștig.

Al doilea a fost desemnarea candidatului Cătălin Cîrstoiu la primăria generală, generînd imensa bulibășeală care a condus la înfrîngerea rușinoasă a unei candidate, Gabriela Firea, care dovedise în trecut că poate să-l învingă pe Nicușor Dan.

Se pregătește al treilea, aiuritoarele și neexplicatele prezidențiale în septembrie.

Ori, poate, liderul PSD nu face erori, ci urmează niște punctaje stabilite din afara partidului? Nu de alta, dar din astea s-au mai văzut pe plaiurile mioritice. (Bogdan Tiberiu Iacob)

Bogdan Tiberiu Iacob
Bogdan Tiberiu Iacobhttp://canal33.ro
Bogdan Tiberiu Iacob este ziarist cu o vechime neîntreruptă în presă de 31 de ani, format la școala ”Evenimentului zilei” din anii 90, trecut pe la Național, Cancan, QMagazine, în prezent activ la siteul de informații și analize Inpolitics.ro.
RELATED ARTICLES
- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments