1. Duminică, 21 iulie 2024, Joe Biden și-a anunțat retragerea din cursa pentru Casa Albă.
Anunțul survine la capătul unui veritabil război între majoritatea liderilor Democrați și Joe Biden în chestiunea dacă actualul președinte mai are resursele intelectuale și fizice pentru a susține campania electorală împotriva lui Donald Trump. Liderii Democrați și-au exprimat în public sau în particular serioase îndoieli că Joe Biden ar mai fi în stare să ducă o bătălie crîncenă precum cea pentru Președinție în SUA. Totul a pornit de la o dezbatere între Joe Biden și Donald Trump, cea din 27 iunie, inițiată în chip nefiresc, deoarece nici Trump și nici Biden nu erau desemnați oficial candidați.
Joe Biden a avut o prestație catastrofală. Nu însă suficient de convingătoare pentru a justifica tot ceea ce a urmat.
O campanie mai mult sau mai puțin murdară folosită în bătălia politică pentru scoaterea din joc a cuiva. Joe Biden a ținut piept acestei campanii un anume timp declarînd că nu se retrage din cursă și înmulțind demonstrațiile de vigoare intelectuală. De precizat că pe parcursul acestei bătălii nici unul dintre susținătorii retragerii n-a cerut ca Biden s-o declare succesoare pe Kamala Harris. Războiul părea fără sfîrșit, deși un anume Hei-rup al adversarilor lui Biden sugera că președintele n-are cum să rămînă în cursă.
Duminică, 21 iulie 2024, cînd nimeni nu se aștepta, izolat sub pretextul îmbolnăvirii cu Covid 19, Joe Biden postează pe rețeaua X un document, semnat în care scrie negru pe alb:
„Și deși intenția mea a fost să caut realegerea, cred că este în interesul partidului meu și al țării să mă retrag și să mă concentrez exclusiv pe îndeplinirea îndatoririlor mele de președinte pentru restul mandatului meu”.
Toate televiziunile planetare au observat difuzînd Declarația că Joe Biden nu-și desemnează succesorul. Lucru firesc. Lui Biden i se ceruse să se retragă pur și simplu, nu pentru a lăsa locul unei persoane anume desemnate deja de cei care au pledat pentru retragere.
Pe parcursul campaniei de presiune asupra lui Biden nu s-a formulat o clipă cererea Retrage-te și lasă locul Kamalei Harris!
La jumătate de oră după anunțul privind retragerea, Joe Biden postează, tot pe rețeaua X, că o desemnează drept succesoare pe Kamala Harris.
Sînt multe mistere în legătură cu maniera în care Biden și-a anunțat retragerea.
De ce duminică la prînz (în America) și nu cu o zi înainte?
Ce-a intervenit duminică dimineața în plus față de cele de pînă acum de l-au convins pe Biden să se declare învins?
De ce s-a apelat la postarea pe rețeaua X și nu la Mesajul către Națiune?
De ce n-a dat Biden nici un semn că e viu?
Cea mai mare enigmă rămîne însă diferența de timp în privința Kamalei Harris. Ar fi fost normal ca declararea Kamalei drept succesoare să aibă loc în Documentul de retragere. Invocarea unui succesor, mai bun decît el – apărea ca un argument convingător pentru decizia renunțării.
De ce a făcut-o abia după o jumătate de oră?
E o întrebare de-a dreptul dramatică dacă luăm în calcul ce s-a întîmplat după anunț. Brusc toată lumea s-a așezat în spatele Kamalei Harris. Aceasta se comportă ca și cum ar fi deja desemnată oficial. Au apărut ca prin minune sondaje care jură că Trump va fi învins de Kamala.
Putem presupune că tot ce s-a întîmplat din 29 iunie pînă pe 21 iulie 2021 să nu fie altceva decît desfășurarea unui complot.
Un complot vizînd înlocuirea lui Biden din mers cu Kamala Harris după scenariul românesc Dragă Stolo din 2024.
Rămîne întrebarea:
Biden a fost și el în piesă, așa cum s-a întîmplat cu Stolojan, sau a fost victima unui complot?
2) La concurență cu anunțul retragerii lui Biden, presa noastră a cultivat duminică, pînă la isterie, știrea că Mircea Geoană a fost huiduit la o întîlnire cu cetățenii din satul Colonești, unde e Cetățean de onoare.
Despre șmecheria cu huiduielile am scris în nenumărate rînduri în postdecembrism. Sînt rare situațiile cînd un politician e huiduit pe bune. De cele mai multe ori, adversarii îi pun la cale cîteva huiduieli, tot ei fac o știre din asta și o răspîndesc mai mult sau mai puțin contracost în presă.
Cine cunoaște cît de cît satul românesc știe ca la întîlnirea cu o vedetă de la București cei care vin n-o fac din alte motive decît cel al simpatiei sau curiozității. E greu de crezut că locuitorii unui sat n-au altă treabă decît să iasă din case pentru a-l huidui pe Mircea Geoană. Mai ales că Mircea Geoană nu e nici premier, nici președinte. E de presupus că regia aparține PSD-ului condus de Marcel Ciolacu, pentru care Mircea Geoană e un dușman de moarte.
Incidentul, dar mai ales răspîndirea știrii, ne spun că împotriva lui Mircea Geoană s-au mobilizat forțe importante, un fel de Coaliție politico-mediatică în genul celei Jos Băsescu! din 2009.
Din Coaliție fac parte Marcel Ciolacu, Klaus Iohannis, Nicolae Ciucă – toți cei cărora candidatura lui Geoană le strică ploile.
3) Parlamentul european a votat-o fără probleme pe Ursula von der Leyen pentru un nou mandat de cinci ani.
Recentele alegeri europarlamentare au fost, printre altele, un semnal că mulți cetățeni ai Europei nu o mai vor pe Ursula la șefia Comisiei Europene. Cu toate acestea, ea a fost votată fără probleme, fără scandal (cu excepția celui făcut de Diana Șoșoacă), ba chiar cu un număr de voturi în plus față de data trecută.
A fost o sfidare la adresa votului popular.
O altă sfidare a fost dată de faptul că, urmare a intrigilor puse la cale de PPE și SPD, nici un grup care întruchipează voința cetățenilor cu orientări de Dreapta radicală, n-a primit o funcție în UE.
Putem spune că mulți cetățeni ai UE nu se simt reprezentați de noua configurație a conducerii UE.
Cetățenii UE au primit o flegmă în plină față.
De la cei care se pretind democrați.
