În perioada comunistă din România (1947-1989), Crăciunul, una dintre cele mai iubite sărbători ale românilor, a fost profund afectat de politicile regimului. Regimul comunist încerca prin orice mijoace și restricții să șteargă din mentalul colectiv sărbătorile creștine.
Începând cu 1948, zilele de sărbătoare creştină au fost decretate zile normale de lucru, iar tradiția moşului care aducea daruri copiilor cuminţi, a fost interzisă. În încercarea de a elimina orice legătură cu religia și tradițiile care nu corespundeau ideologiei marxist-leniniste, regimul a transformat sărbătoarea Crăciunului într-un eveniment laic și a înlocuit figura emblematică a lui Moș Crăciun cu Moș Gerilă.
Crăciunul sub regimul comunist
După instaurarea regimului comunist în România, orice sărbătoare cu conotații religioase a fost considerată un pericol pentru ideologia oficială a statului. Crăciunul, sărbătoare profund creștină care ne vestește nașterea lui Iisus Hristos, a devenit o țintă directă și au urmat măsuri luate de regim pentru eliminarea Crăciunului.
Crăciunul nu mai era recunoscut ca zi liberă în calendarul oficial. Ziua de 25 decembrie era considerată o zi obișnuită de muncă. Participarea la slujbele de Crăciun era descurajată, iar bisericile erau atent supravegheate. Mulți dintre cei care mergeau la biserică riscau sancțiuni la locul de muncă.
Totul era controlat iar colindele, tradițiile și obiceiurile de Crăciun au fost adaptate pentru a elimina referințele religioase și a promova ideologia comunistă.
Una dintre cele mai vizibile transformări ale sărbătorii de Crăciun a fost înlocuirea lui Moș Crăciun, cu Moș Gerilă.
Moș Gerilă era o reinterpretare laică a lui Moș Crăciun, adaptată pentru a servi scopurilor ideologice ale regimului comunist.Numele provine din limba rusă, unde “Gerilă” simboliza frigul iernii.Moș Gerilă nu aducea daruri copiilor de Crăciun, ci de Anul Nou, pentru a distrage atenția de la semnificația religioasă a sărbătorii.
În locul moșului blând și vesel al Crăciunului, Moș Gerilă era prezentat ca un personaj rece, iscoditor, care sărbătorea realizările muncitorești de peste an. Mos Gerilă avea obligatoriu atribuții propagandistice ca activist de partid: se prezinta în cadru organizat, în fabrici si uzine și impărțea dulciuri copiilor care spuneau poezii dedicate epocii comuniste și familiei Ceaușescu. Moș Gerilă venea la școli și aducea pentru elevi – pe atunci pionieri și șoimi ai patriei, daruri sub forma unor pachete sărăcăcioase.
Sărbătorile de Crăciun s-au transformat în Sărbători de iarnă, iar bradul de Crăciun a devenit Pom de iarnă. Startul sărbătorilor de iarnă se dădea pe 28 decembrie, ca să nu mai existe nicio confuzie cu Sărbătoarea sfântă. Pentru a elimina orice legătură între tradiția darurilor, sărbătoarea Crăciunului şi Naşterea Domnului, Moş Gerilă venea în ultima noapte din an, pe 31 decembrie, iar Revelionul era era singura sărbătoare proclamată oficial. Moș Gerilă va rămâne un simbol al propagandei comuniste și al încercării de a șterge identitatea spirituală a românilor.
Comuniștii au încercat prin toate mijloacele să impună românilor ateismul la scara generală și cu greu se găseau modalități pentru păstrarea tradițiilor.
Doar după 1989 sărbătoarea Crăciunului și-a recăpătat locul în viața publică și în inimile românilor, devenind un simbol al libertății redobândite.
