CSM consideră Comitetul de analiză a legislației inițiat de premierul Ilie Bolojan ca fiind pe lângă lege și refuză să acorde legitimitate unui astfel de demers. Magistrații consideră că textele de lege care ar urma să fie discutate sunt netransparente, nu se cunoaște cine le-a propus și denotă neseriozitate și lipsă de cunoaștere a realităților judiciare. În schimb Executivul a stabilit deja ce modificări ar trebui făcute în domeniul Justiției și duse la îndeplinire chiar de către cei de la CSM.
Într-un comunicat de astăzi, 15 ianuarie, al CSM, este prezentată poziţia Secţiei pentru judecători în raport cu legitimitatea demersului de constituire a Comitetului de analiză a legislației în domeniul justiției.
„La data de 14 ianuarie 2026, domnii judecători Claudiu Drăgușin și Alin Ene, mandatați de Secția pentru judecători, au participat, la sediul Guvernului, la o întâlnire în vederea evaluării utilității și scopului demersului inițiat de Prim-ministrul României prin constituirea Comitetului de analiză a legislației în domeniul justiției.
Discuția a privit teme exclusiv administrative (Ecris 5, dosarul electronic, deficitul de personal etc.), în afara atribuțiilor Comitetului stabilite de art. 3 din Decizia Prim-ministrului nr. 574/19.12.2025, și care acaparează atribuțiile forurilor instituționale legale ale sistemului judiciar, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii, Comitetul de Management Strategic sau Ministerul Justiției”, dezvăluie cei de la CSM, referitor la discuțiile de ieri de la Palatul Victoria.
Judecătorii se declară nemulțumiți de demersurile inițiate la Guvern pe tema modificării legislației în domeniul justiției.
„Textele de lege care ar urma să fie discutate ulterior sunt netransparente, nu se cunoaște cine le-a propus și denotă neseriozitate și lipsă de cunoaștere a realităților judiciare.
(…) Discuțiile purtate nu au oferit răspuns la întrebări legitime și esențiale cu privire la obiectivul real al Comitetului, la modul lui de funcționare și la legitimitatea sa. Nu s-a putut clarifica nici care au fost criteriile de selecție a invitaților, de ce unele asociații profesionale au fost invitate și altele nu. Nu s-a precizat nici cine face agenda Comitetului, și nici cum ajung temele de discuție pe agendă”, reclamă reprezentanții secției de judecători a CSM.
Mai mult decât atât, magistrații acuză că așa-zisul Comitet este înființat pe lângă lege.
„Reprezentanții Secției pentru judecători au constatat caracterul profund echivoc al bazei de constituire și funcționare a acestui Comitet, în condițiile în care nu există un temei normativ explicit care să îi definească statutul juridic, competențele, limitele mandatului sau raporturile cu autoritățile constituționale ale sistemului judiciar. Această ambiguitate normativă face imposibilă identificarea naturii activității acestui comitet și transformă demersul într-un mecanism informal, lipsit de legitimitate juridică.
În aceste condiții, Secția pentru judecători apreciază că participarea la un asemenea demers, marcat de ambiguitate instituțională, lipsă de transparență, absența unei fundamentări legale și ignorarea deliberată a autorităților consacrate ale sistemului judiciar, riscă să confere o aparență de legitimitate unui proces lipsit de credibilitate și de garanțiile minime ale unui dialog instituțional real”, anunță CSM.
Secția de judecători a CSM reafirmă în același comunicat faptul că nu refuză dialogul pentru îmbunătățirea cadrului normativ (procedura de promovare, componența colegiilor de conducere, numirea prin concurs a vicepreședinților etc.), însă „rămâne la ideea că astfel de discuții trebuie purtate într-un cadru clar, legal, de calm instituțional, între profesioniști, cu participarea zonelor din societate interesate, iar nu pe fond de emoție publică, într-un cadru ambiguu, netransparent, cu scopuri nedeclarate”.
În schimb, reprezentanții Guvernului văd doar partea plină a paharului și trasează deja sarcini pentru CSM și Parchetul General.
„Miercuri, 14 ianuarie 2026, la Palatul Victoria, a avut loc cea de-a doua reuniune a Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției”, scrie pe site-ul Guvernului.
„În cadrul reuniunii au fost discutate și agreate următoarele direcții de acțiune”,se spune încomunicatul afișat pe site-ul Executivului:
1.Elaborarea și prezentarea unui plan multianual pe o perioadă de 5 ani privind acoperirea deficitului de resurse umane din instanțele judecătorești din România și din parchetele de pe lângă acestea. Planul va fi elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii și de Ministerul Justiției și va fi supus analizei Comitetului până la data de 30 ianuarie 2026.
2.Elaborarea unui proiect de lege privind reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii într-o structură unică la nivelul fiecărui județ. Proiectul va fi realizat de Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, până la data de 30 ianuarie 2026.
3.Elaborarea unui proiect de reconfigurare a hărții judiciare, în vederea desființării instanțelor judecătorești cu un grad redus de încărcare. Proiectul va fi întocmit de Consiliul Superior al Magistraturii până la data de 28 februarie 2026.
4.Realizarea unui audit independent al sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor, precum și prezentarea unui raport de audit. Procedura de desemnare a entității care va efectua auditul va fi inițiată până la finalul lunii ianuarie 2026, iar raportul de audit independent va fi făcut public cel târziu la data de 15 iunie 2026.
Ar urma ca următoarea ședință să aibă loc în data de 21 ianuarie, pe ordinea de zi a discuțiilor figurând identificarea de soluții legislative cu privire la delegarea și detașarea magistraților, procedura de modificare a completurilor de judecată, revenirea la D.N.A., D.I.I.C.O.T. și la parchetele ordinare a competenței de urmărire penală a magistraților și modalitatea de desemnare a colegiilor de conducere ale instanțelor.
Ședința se va desfășura însă fără reprezentanți din partea CSM, dar cu prezența unor reprezentanți ai societății civile, mai exact din partea Expert Forum, Asociația Declic, Asociația Funky Citizens și ai Centrului de Resurse Juridice.
