Curtea Constituțională a României explică astăzi, 14 martie, prin intermediul unui comunicat de presă, care au fost motivele pentru care cei nouă judecători au decis în unanimitate să invalideze definitiv candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din luna mai. Motivarea CCR pare o justificare a deciziei membrilor BEC, care au menționat aspecte ce țin de constituționalitate atunci când i-au respins dosarul lui Georgescu.
Cu privire la competența Biroului Electoral Central de a respinge dosarul unui candidat pe motive de constituționalitate, CCR explică:
„Curtea Constituțională a României a recunoscut această competență a Biroului Electoral Central în mod direct și exclusiv pentru procesul electoral în curs prin Hotărârea nr.32/2024 de anulare a alegerilor prezidențiale. În respectiva hotărâre s-a prevăzut expres că reluarea procesului electoral presupune inclusiv constituirea unor noi birouri electorale, depunerea din nou a candidaturilor care urmează să fie evaluate de noul Birou Electoral Central şi derularea unei noi campanii electorale corecte şi transparente, prin raportare la principiile şi valorile constituționale.
De altfel, toate deciziile și hotărârile Curții Constituționale au caracter general obligatoriu odată publicate în Monitorul Oficial al României. Acest caracter general obligatoriu nu este o formă a democrației autoritare, cum se încearcă să se insinueze în discursul public, ci este singura garanție că în cadrul unui stat suveran ordinea constituțională este protejată de abuzuri interne și externe prin asigurarea supremației Constituției.
Ca atare, conform Hotărârii nr.32/2024 (prin care s-au anulat alegerile prezidențiale, nota red.), Biroul Electoral Central avea nu doar competența, ci și obligația să verifice condițiile de eligibilitate privind respectarea Constituției și apărarea Constituției în ceea ce privește candidaturile depuse în cadrul procesului electoral, în limitele dezvoltate prin Hotărârea nr.2/2024 a Curții Constituționale a României (prin care s-a decis că Diana Iovanovici-Șoșoacă nu poate candida la alegerile prezidențiale, nota red.)”.
„… Biroul Electoral Central a constatat că încălcarea legislației electorale (de exemplu, modul de derulare a campaniei electorale online și finanțarea campaniei electorale), care a condus la distorsionarea semnificativă a rezultatului alegerilor din 1 decembrie 2024 și, în consecință, la anularea alegerilor, constituie o conduită contrară Constituției României, unde se prevede la art.1 alin.(5) că, în România, respectarea Constituției și a legilor este obligatorie… Astfel, Biroul Electoral Central a particularizat neregularitățile de ordin legal care au condus la anularea alegerilor la conduita persoanei care și-a depus candidatura, constatând în mod logic încălcarea condiției de respectare a Constituției. Ordinea constituțională este unitară, iar încălcarea legilor reprezintă o încălcare a Constituției, ca factor de validitate pentru întreaga ordine juridică statală”, se mai spune în comunicatul CCR.
Există totuși o veste bună pentru Călin Georgescu: dacă se face băiat cuminte, acesta poate candida la alegerile prezidențiale peste 5 ani.
„Curtea Constituțională a stabilit că respingerea înregistrării unei candidaturi pe motiv că persoana în cauză a încălcat principii și valori constituționale nu conduce la o sancționare perpetuă a acesteia prin prisma dreptului de a fi ales în funcția de Președinte al României. Aceste aspecte se analizează de la caz la caz și au o anumită temporalitate raportată la ciclicitatea alegerilor și la evaluarea respectării de către candidați a principiilor și valorilor constituționale fundamentale”.
De menționat că după ce i-a fost respins dosarul de candidat de către BEC, decizie menținută și la nivelul CCR, Călin Georgescu a renunțat să mai apară în spațiul public, ștafeta suveranistă fiind preluată de George Simion și Anamaria Gavrilă.
