Exasperat de atacurile tot mai dese asupra noilor invenții fiscale inventate peste noapte, Marcel Boloș iese în public cu un simulacru de explicații. Cea care l-a scos din sărite este Elena Lasconi, care i-a cerut ieri premierului Marcel Ciolacu să îl trimită acasă pe Boloș.
„Atunci când ești ministrul Finanțelor și ai în față 175 miliarde lei creanțe neîncasate la buget, un GAP TVA (diferența dintre ce se colectează si ce ar trebui să fie colectat, nota red.) de 32 miliarde lei, un GAP de impozit pe venit de 19 miliarde lei, un GAP la contribuțiile sociale de 53 miliarde lei, îți pui în permanență întrebarea: ce este corect de făcut pentru ca mediul de afaceri și popoluația să nu aibă parte de noi și noi sarcini fiscale?”, își începe pe facebook lamentarea onor-ministrul Finanțelor.
Acesta îi dojenește pe cei care îl critică, susținând că îi strică foaia matricolă la Bruxelles.
„Țopăiala aceasta a pseudoprofesioniştilor pe măsurile fiscale, fie ei oameni politici sau veritabili consultanți fiscali, face un mare rău României în relația cu Comisia Europeană, care dă imaginea unei degringolade în angajementul ferm si fără echivoc de consolidare fiscal bugetar pe care România trebuie să îl urmeze în următorii 7 ani… te uiți în jur cum unii aleg să răstălmăcească în mod toxic intențiile și prevederile unor propuneri pentru a-și urmări propriile interese politice și pentru a induce în eroare opinia publică.
În loc să contribuie constructiv la dezbaterea publică și să propună soluții viabile, preferă să recurgă la denigrarea mea personală și dezinformare. Aceasta este o dovadă clară a lipsei de responsabilitate și a incapacității de a oferi alternative reale și constructive pentru problemele cu care se confruntă România”, răbufnește Boloș.
Acesta ne predă o veritabilă lecție de economie politică venind cu câteva exemple din panoplia de măsuri propuse sau deja adoptate, măsuri care ne vor îngreuna tuturor existența. Să le luăm pe rând, așa cum le expune chiar perceptorul național.
„1. Am publicat în dezbatere un proiect de act normativ pentru modificarea codului de procedură fiscală… Una dintre prevederi spune că tranzacțiile pentru clădiri, terenuri și mijloace de transport sunt condiționate de achitarea obligațiilor vânzătorului față de ANAF (TVA, impozit pe venit, contribuții sociale). O astfel de prevedere există deja de mult timp, pentru achitarea obligațiilor la bugetele locale. Atenție! Vânzătorul nu este obligat să își achite datoriile înainte,ci o poate face din banii obținuți pentru bunul care face obiectul vânzării.
2. Au tot răspândit ideea că „CNP-ul fiscal” pe care îl avem in vedere înseamnă că vrem să știm tot ce-și cumpără românii.
Scrie clar în proiectul de act normativ că este o măsură opțională. Nu va obliga niciodată statul pe cineva să își treacă CNP-ul sau orice altă formă de identificare pe facturi/ bonuri. Nu ne interesează ce își cumpără oamenii, mereu ne-a interesat doar să restrângem pe cât posibil canalele prin care se face evaziune fiscală.
CNP-ul fiscal ne va ajuta să introducem un sistem prin care românii care cer bonul fiscal la anumite servicii și magazine, precum coafor, service auto sau magazine de cartier (acolo unde este evaziune mare), să poată primi reduceri de taxe și chiar și sume de bani înapoi.
3. Spun că e-Factura și măsurile ce țin de digitalizarea sistemului fiscal au fost introduse peste noapte. Știm cu toții că am introdus o perioadă de șase luni de acomodare, când nu s-au aplicat sancțiuni pentru cei care nu au folosit sistemul.
4. Am propus reducerea plafoanelor în numerar doar pentru cei care nu își achită impozitele și taxele și au popriri puse pe cont. Deci rău platinicii care fentează statul. Ce este rău în asta? Să rămânem în continuare cu 175 miliarde lei creanțe neîncasate? Să ne uităm neputincioși la evazioniști? Să nu uităm că doar de aici vin banii de salarii pentru profesori, salariile pentru medici, banii pentru pensii, banii pentru autostrăzi și multe ale proiecte adresate românilor”, sunt explicațiile oferite de ministrul Finanțelor în fața valului de nemulțumire față de toate aceste măsuri.
Este clar că Marcel Boloș a cedat nervos. Altfel nu ieșea cu un astfel de mesaj, care, dealtfel se încheie, ca orice criză de isterie, cu o rugăminte.
„Îmi reproșează partidele politice că nu am prezentat la nivel politic aceste măsuri, adresate celor din mediul de afaceri obișnuiți cu neplata impozitelor și taxelor.
Îi rog frumos să aibă decența necesară și să aibă răbdare pentru a finaliza procesul de consultare cu reprezentanții mediului de afaceri pe care deja l-am început, pentru că lor li se adresează în primul rând. Apoi, concluziile acestor consultări vor fi prezentate celor în drept pentru a lua deciziile. Ce doriți până la urmă? Consultare cu partidele sau cu mediul de afaceri?”, este mesajul patriarhului finanțelor către colegii politicieni.
Indiferent de scuzele ministrului Finanțelor, un lucru este cert. Marcel Boloș încearcă să transforme ANAF într-un nou sistem de supraveghere, mai ceva decât cel al Securității. Cum ar spune americanii, „de moarte și de fisc nu scapă nimeni”.
