Premierul Ilie Bolojan a avut ieri, 26 februarie, mai multe întâlniri importante la Bruxelles. Șeful executivului a încercat, printre altele, să îi înduplece pe oficialii UE să nu taie 231 de milioane din PNRR pe motiv că România nu ar fi reformat Legea pensiilor speciale.
O primă întrevedere a lui Ilie Bolojan a fost cea cu Roxana Mânzatu, vicepreședinte al CE și comisar european, responsabilă pentru drepturi sociale și locuri de muncă, competențe și educație. Cei doi oficiali români au discutat despre portofoliile și proiectele care țin de responsabilitatea Roxanei Mânzatu, cu precădere despre finanțarea prin Fondul Social European.
Din acest fond sunt cofinanțate spitalele pe care România le are în investiții, cele care nu sunt în PNRR și urmează ca în foarte scurt timp să fie finalizate toate documentațiile, în așa fel încât să se poată asigura fluxul de plăți pentru ca aceste spitale să fie terminate în cursul acestui an.
A urmat o întâlnire cu Valdis Dombrovskis, vicepreședinte Executiv al Comisiei Europene, Comisar European pentru Economie și Productivitate. Au fost discutate problemele care țin de bugetul de stat, de deficite și de absorbția de fonduri europene.
„Așa cum știți, anul acesta vom avea un vârf de investiții, în principal datorită fondurilor europene prin programul PNRR, care trebuie absorbite până la sfârșitul lunii august. Aici avem o componentă importantă, de aproximativ 10 miliarde de euro, parte grant, aproape 50%, parte împrumut, pe care trebuie să-i absorbim și, deci, va fi o presiune importantă să menținem atât o componentă de investiții mare, care să asigure finalizarea acestor proiecte, dar și continuarea lucrărilor din celelalte proiecte care sunt finanțate sau din alte axe pe fonduri europene sau din bugetele naționale, dar în același timp, având un buget de investiții mare, care va fi foarte probabil peste 7%, din care 3,6-3,7% reprezintă proiectele prin PNRR, o reducere de deficit”, a declarat Ilie Bolojan, cu referire la întâlnirea pe care a avut-o cu Valdis Dombrovoskis.
Poate cea mai importantă dintre întâlnirile pe care premierul României le-a avut la Bruxelles a fost cea cu Ursula von der Leyen. Cei doi au discutat atât aspecte generale, dar și aspecte punctuale care țin de programul PNRR și de programul SAFE.
Ilie Bolojan a participat și la Conferința la nivel înalt privind regiunile estice ale Uniunii Europene, unde a ținut o alocuțiune privind eforturile României de a ajuta Ucraina, dar și menținerea securității pe flancul estic al Uniunii Europene.
„Astăzi am avut în marja inițiativei EastInvest mai multe întâlniri, în care principalele subiecte de discuție au fost legate de accesarea fondurilor europene, de bugetul României, de încadrarea în traiectoria de reducere a deficitului și, sigur, în aspectele care țin de viitorul exercițiu financiar, pe componenta de coeziune, pe componenta de competitivitate.
Această inițiativă, care a avut astăzi lansarea, are în vedere susținerea, prin creditări suplimentare, prin Banca Europeană de Investiții, prin băncile din fiecare țară, care sunt la granița de est a UE, a companiilor private, în așa fel încât, prin aceste credite care vor fi acordate în anii următori, prin fondurile de coeziune, prin toate programele pe care le derulăm, să avem regiuni de graniță mai bine dezvoltate, să avem mai multe locuri de muncă și mai multe oportunități în estul Uniunii Europene”, a spus premierul în conferința de presă organizată înainte de revenirea la București.
Ilie Bolojan a precizat de la Bruxelles și care sunt prioritățile guvernului pe care îl conduce.
„Pentru România și pentru guvern, în afară de regiunea de nord-vest care, având și proximitatea vestică, este mai dezvoltată, sunt foarte importante cele două regiuni care ar urma să beneficieze, de acest nou program al Uniunii Europene; e vorba de regiunea de nord-est și de cea de sud-est, unde, datorită deficitului de infrastructură pe care l-am avut, lipsa autostrăzilor, datorită distanței mai mari față de granița de vest, avem o dezvoltare mai redusă decât în zonele urbane sau în vestul României, avem o depopulare mai mare și acest program, alături de cele pe care le derulăm din bugetele naționale sau din programul SAFE pe partea de infrastructură duală, vine să completeze pachetul de măsuri pentru dezvoltarea economică a acestor zone și sper că în anii următori acest proiect își va dovedi rezultatele prin susținerea companiilor locale și prin noile locuri de muncă care ar trebui dezvoltate”, a spus șeful Guvernului.
În ceea ce privește pierderea a 231 milioane de euro din PNRR din cauza nerespectării jalonului referitor la pensiile speciale, prim-ministrul a declarat următoarele: „În ceea ce privește fondurile care țin de acest jalon, din discuția pe care am avut-o astăzi cu doamna președintă și cu echipa tehnică care a însoțit-o, sunt un optimist, dar, așa cum v-am spus, aici sunt niște aspecte care depind de cum le analizezi, dar eu cred că acest efort mare care a fost făcut pentru a pune în practică angajamentul nostru ca țară, pentru a corecta o nedreptate, orice s-ar spune, mare, este de natură a ne face să sperăm că și Comisia Europeană, constatând ceea ce s-a făcut, va căuta să adopte cea mai bună soluție pe care o poate pune în practică pentru România și, așa cum am colaborat în aceste luni, am încredere că Comisia va adopta cea mai bună soluție posibilă”.
De menționat că în urma întârzierii judecătorilor CCR de a trimite motivarea deciziei de constatare a constituționalității la Palatul Cotroceni, Legea pensiilor speciale a fost promulgată abia astăzi, 27 februarie, de președintele Nicușor Dan.
