Pasul 1.
În toamna lui 2021, Florin Cîţu e înlăturat de la şefia Guvernului prin moţiune de cenzură. PSD cheamă la ordin frăţiorul mai mic, PNL, cel cu care a mimat democraţia timp de peste trei decenii şi pe care l-a băgat la înaintare ori de cîte ori PSD stătea trist în sondaje şi trebuia ca cineva să-i deconteze proasta guvernare înainte de o rundă de alegeri. Împreună înfiinţează Coaliţia Naţională pentru România care preia Guvernul.
Cu PNL adus la putere şi practic redus complet la tăcere, singurele voci de opoziţie rămase şi care ar putea să conteze sînt AUR şi USR. AUR, ca partid de lider, poate fi demolat oricînd prin demolarea liderului dacă nu rămîne prietenul PSD, iar USR, cu o conducere mămăligară, oricum e într-un proces de erodare din interior.
E calculată o alternanţă la şefia Guvernului astfel încît PSD să prindă ultimul an jumătate la conducere. Ca să poată da poporului valuri de pomeni electorale şi promisiuni. Şi să pregătească liniştit alegerile. Ciucă e pus primul la rotativă, premier de decor, în primăvara anului următor devenind şi şef al PNL, după ce Florin Cîţu demisionează de la şefia partidului.
Pasul 2.
Sînt băgaţi sau menţinuţi la conducerea instituţiilor cu rol direct sau indirect în alegeri oameni de încredere. USR e zburat de la şefia Senatului, PNL preluînd funcţia, la AEP e numit Toni Greblă, fost senator PSD, omul de casă al partidului, la MAI Bogdan Despescu rămîne neclintit, în ciuda presei ostile, la fel şi conducerea INS care a dovedit constant ce cuminte e în materie de cifre la comandă, în 2023 Hellvig e şi el decupat de la SRI, iar cu puţin timp înainte de alegeri se porneşte scandalul Coldea care practic paralizează instituţia, astfel încît orice minimă implicare în alegeri să nu existe.
Cu toţi sacii în căruţă şi cu Ciucă-SăTrăţi iniţial pe post de premier, PSD guvernează liniştitit, în principal prin ordonaţe de urgenţă. Timp de doi ani jumătate, mai ales după preluarea funcţiei de premier, Ciolacu e într-o continuă campanie electorală, asezonată cu promisiuni revărsate generos spre cetăţeni, cu fidelizarea personalului din instituţiile publice, cu iniţiative şi modificări legislative în interese de partid şi de grup. Lui Simion i se dă ordin să ţină AUR la scoruri cuminţi şi să nu se consolideze în teritoriu, ceea ce şi face pe întreg parcursul anului 2023 şi în 2024. Guriţa USR abia se aude.
Pasul 3.
Sînt comasate alegerilor europarlamentare cu locale, pentru a le îngropa pe amîndouă în dezinteresul cetăţenilor pentru alegeri, astfel încît să iasă la vot doar segmentele de alegători fidelizate şi măsurabile. Nehotărîţii nu trebuie să deranjeze liniştea cu surprize. Apatia trebuie să fie cuvîntul de ordine.
Se face totul pentru ca momentul campaniei electorală să fie practic inexistent, cu sprijinul televiziunilor patronilor roşii şi galbeni. Campania pentru europarlamentare este pitită sub campania electorală pentru locale care, la rîndul ei, este îngropată de scandalurile Coldea, Nicuşor Dan şi AUR. Campaniile outdoor sînt rezumate la un afişaj tern şi la cîteva trozneli locale. Orice fel de dezbatere este evitată de candidaţii PSD şi PNL.
În ciuda semnalelor viguroase venite din parte organizaţiilor civice, legislaţia electorală nu e modificată în sensul rezolvării problemelor serioase semnalate de acestea, nu puţine. Rezultatul s-a văzut în ziua votului şi zilele următoare. Debandada rezultată din modul de organizare, buletinele pe hîrtie de ziar, procesul de preluare şi predare a sacilor cu voturi de la secţii la birourile electorale, procesul de introducere a proceselor verbale în SICPV, toate acestea şi multe altele le-am putut vedea în aceste zile în toată splendoarea lor dezorganizată, permiţîndu-se astfel variate şi multiple căi de fraudare pe care presa şi partidele politice le-au remarcat şi comentat. Inclusiv Greblă a fost nevoit să recunoască public o parte dintre acestea.
Pasul 4.
E umflat numărul de alegători. AEP-ul pesedistului Toni Greblă, cel care administrează Registrul electoral şi răspunde de actualizarea lui, informează că la aceste alegeri votează 18.267.997 cetăţeni, număr straniu de mare raportat la cifrele demografice ale INS. Un jurnalist de la publicaţia 60m.ro a oferit o argumentaţie matematică, însă şi alţi jurnalişti de la alte publicaţii au sesizat numărul zdravăn umflat de alegători.
Monitorul Oficial continuă tipărirea şi livrarea de buletine de vot în ziua alegerilor, la cererea MAI, deşi legea spune că acest proces trebuie încheiat cu zece zile înaite de ziua votului. De altfel, la numărare, acolo unde candidaţii s-au sesizat s-a constatat că au existat ai multe buletine votate decît numărul de alegători din secţii.
Pasul 5.
Sînt respinse pe bandă rulantă cererile de renumărare a voturilor, mai ales acolo unde candidatul PSD a căştigat la o diferenţă foarte mică. Sînt duse în derizoriu şi băşcălie cererile de renumărare şi sesizările de fraudă, cu ajutorul televiziunilor. De remarcat numărul extrem de ridicat şi variat de reclamaţii privind fraudele, venit dinspre toate partidele, inclusiv PNL. Cu excepţia PSD.
Se anulează un număr cît mai mare de buletine de vot. Cu cît mai mare, cu atît mai bine pentru PSD-ul care a înroşit harta, după cum s-a văzut în secţiile de votare unde există număr ridicat de buletine anulate.
În loc de concluzie, îi contrazic pe cei care vorbesc despre stabilitate. Nu despre stabilitate este vorba, ci despre restauraţie. Am putut vedea acum, pentru prima dată în istoria electorală românească, cum partidul aflat la guvernare nu numai că nu s-a erodat, ba chiar s-a întărit. Spun “partidul’ şi nu “partidele” fiindcă PNL nu s-a întărit, însă şi el s-a ales cu faptul că a reuşit să supravieţuiască politic, lipit de pulpana PSD.
În ceea ce priveşte jumătatea următoare a anului electoral, să stăm liniştiţi la locurile noastre, strategia pentru prezidenţiale şi cea pentru parlamentare sînt făcute şi sînt în derulare. Cu bifă euro-atlantică.
