Suntem cu un pas mai aproape de alegerile prezidențiale, acum că s-a dat startul depunerii la Biroul Electoral Central a protocoalelor de constituire a eventualelor alianțe electorale.
Pe 12 septembrie urmează alegerea celor 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție care vor face parte din Biroul Electoral Central pentru aceste alegeri, desemnarea președintelui BEC, iar cu o zi după, completarea cu președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente, cât și câte un reprezentant al fiecărui partid politic parlamentar.
În emisiunea „Sfere de interes”, Andrei Stoian a analizat, împreună cu dr. Iulian Stănescu, cercetător la Institutul de Cercetare a Calității Vieții Academia Română, direcțiile în care se împarte, în acest moment, electoratul, cât și șansele candidaților de a obține cea mai înaltă funcție din stat.
Iulian Stănescu a apreciat aceste alegeri ca fiind diferite de prezidențialele din trecut, pentru că rezultatul este mai greu de anticipat și turul 1 pare că are o miză mai mare decât cel în care se anunță câștigătorul: „alegerile par mai deschise oricărui rezultat în comparație cu cele precedente și particularitatea acestor alegeri pare să fie următoarea: turul 1 este mai important decât turul 2. Dacă înainte cunoșteam evident câștigătorul în turul doi, acum e mai interesant cine intră în turul doi. Sau altfel spus, turul doi are potențialul de oferi mai puțin suspans decât turul 1.”
Nivelul intelectual și profesional al liderilor politici pare a fi mai jos acum decât era acum 20-30 ani
Cecetătorul din cadrul Academiei Române a punctat un aspect foarte important, care poate fi o cauză a lipsei de încredere în politicienii români, faptul că se observă o scădere substanțială a calității clasei politice, atât din punct de vedere intelectual, cât și profesional.
„Nivelul celor care ajung în ceea ce se cheamă cercurile conducătoare, elita politică, este din ce în ce mai jos. Și vorbim aici de nivelul lor intelectual, de nivelul lor profesional. Dacă ar fi să facem o comparație, România anilor 2020 cu România anilor 90, sau chiar și cu România anilor 2000, nivelul intelectual și profesional al oamenilor care sunt în politică pare a fi mai jos acum decât era acum 20-30 de ani”, a argumentat Stănescu.
Invitatul a vorbit și despre cutuma partidelor de a-și propune președintele grupării la funcția de președinte al țării, ceea ce poate fi un minus: „cred că este mai degrabă un proces inerțial la partidele mari, care au acest obicei sau această cutumă să-și propulseze președintele de partid drept candidat la președinție. Însă momentul în care este ales, au selectat președintele partidului, criteriul este persoana respectivă. Prezidențiabil nu reprezintă criteriu pentru alegerea persoanei respective în postul de președinte al partidului. În postul de președinte al partidului poate să ajungă cineva care negociază cel mai bine între liderii din teritoriu, cum este cazul PSD, sau poate să fie în cazul partidului prezidențial, care de regulă a fost partidul de dreapta sau partidul principal de dreapta în ultimii 20 de ani, este cel care se bucură în cea mai mare parte, sau în cea mai mare măsură, de încrederea și sprijinul politic din partea celui aflată vremelic, bineînțeles, la Cotroceni.”
Vezi în clipul de mai jos cum a analizat Iulian Stănescu candidații la funcția de președinte al României în clipul de mai jos:
Urmărește „Sfere de interes” în fiecare luni și miercuri de la ora 19.00 și marți de la ora 13.00, pe Canal 33!
