Președintele României, Klaus Iohannis, și-a oficializat marți, 12 martie, decizia de a-și depune candidatura la funcția de secretar general NATO. Funcția, una extrem de importantă pentru toate cancelariile statelor occidentale, membre ale NATO sau nu, are deja un pretendent în persoana premierului olandez Mark Rutte.
De altfel, actualul președinte al Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, și-a exprimat susținerea pentru oficialul olandez, dar a făcut asta într-un moemtn în care candidatura lui Klaus Iohannis nu era încă oficială.
„Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, și în special regiunea noastră, și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO”, a spus Klaus Iohannis într-o conferință de presă extraordinară.
El a vorbit, printre altele, despre faptul că NATO are nevoie, în opinia sa, de „o reînnoire a perspectivei asupra misiunii sale”.
„Europa de Est are o contribuție valoroasă în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO. Cu o reprezentare echilibrată, puternică și influentă din această regiune, Alianța va putea lua cele mai bune decizii, care să răspundă nevoilor și preocupărilor tuturor statelor membre. Pentru toate aceste motive, am decis să intru în competiție pentru funcția de Secretar General al NATO”, a precizat șeful statului român.
Pe de altă parte însă, același Klaus Iohannis a spus, e drept cu câteva ore mai devreme decât anunțul oficial al intrării sale în competiție, că nu ia în calcul să-și reducă ultimul său mandat prezidențial, unul care durează până la 21 decembrie 2024.
Or, mandatul actualului secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, expiră la finele lunii septembrie.
