1. În cadrul unei conferințe de presă organizate de Klaus Iohannis pe parcursul unei excursii în munți, s-a ridicat în mod inevitabil, și chestiunea Sistemului Patriot cerut de Joe Biden pentru a fi dăruit ucrainenilor. S-a ivit un dialog cu întrebări și răspunsuri, care s-a desfășurat astfel:
„Reporter: /…/ Știrile Pro TV. Domnule președinte, în condițiile discuțiilor pe care le-ați avut recent cu președintele Biden, dar și în contextul dialogului pe care l-ați purtat ieri cu Volodimir Zelenski, cum comentați varianta cedării unei baterii Patriot către Ucraina? În ce condiții ar trebui făcută această cedare și ce ar urma să primească România la schimb?
Klaus Iohannis: Nu comentez această chestiune și nu cred că are ce căuta în spațiul public general. Este o chestiune care trebuie discutată cu specialiștii din armată, care în final trebuie decisă în CSAT și comunicat rezultatul. Nu cred că o dezbatere publică largă este de dorit pe o astfel de speță foarte specializată și care, sigur, trebuie dusă într-o zonă unde, din păcate, avem un conflict armat.
Reporter: Bună ziua. Claudiu Login, Observator Antena 1. Aș dori să vă întreb cînd veți convoca ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării în care să se discute și chestiunea sistemelor Patriot.
Klaus Iohannis: Imediat după ce experții clarifică chestiunile. Nu este simplu, să nu ne imaginăm că vorbim aici de, nu știu, o remorcă cu trei aparate. Este foarte complicat, sunt contracte care s-au făcut între furnizor și beneficiar, sunt instalații foarte sofisticate și aceste lucruri trebuie foarte bine clarificate, nemaivorbind de faptul că eu nu accept sub nicio formă ca România să rămînă fără apărare antirachetă și fără apărare antiaeriană. Despre asta vorbim. Deci, în măsura în care în final se cedează ceva, trebuie România să primească altceva, altfel nu se va face nimic.
Reporter: Există un orizont de timp?
Klaus Iohannis: Nu există un orizont de timp, fiindcă aceste chestiuni le poartă, aceste discuții sunt purtate de cei din Ministerul Apărării și durează un timp.
Reporter: Ați vorbit marți cu președintele Zelenski la telefon. Cum s-a raportat la tema aceasta? Care a fost conținutul discuției?
Klaus Iohannis: Aşteaptă cu mare interes decizia României.”
Cedarea unei baterii Patriot către Ucraina se constituie într-una din cele mai complicate și complexe chestiuni interne și externe românești din ultimul deceniu. Indiferent cum ar suna – Da sau Nu – , o decizie va avea infinite și nebănuite consecințe politice, economice, militare și electorale. Astfel se explică gestul meu de a reda întregul dialog, așa cum s-a desfășurat, și nu doar una din părțile sale componente sau în variantă repovestită de ziariști.
Tot pentru a pătrunde sensurile acestei declarații se impune o așezare a sa în context.
Pe 8 mai 2024, la conferința de presă ținută la ambasada noastră de la Washington, după o întîlnire pe fugă cu Joe Biden, Klaus Iohannis a dezvăluit că președintele american a abordat chestiunea cedării de către România, Republicii Ucrainene, a unui Sistem Patriot dintre cele patru deținute de noi prin cumpărare cu miliarde de dolari de la SUA. De la un obedient de marcă precum Klaus Iohannis te-ai fi așteptat să anunțe c-a fost de acord cu propunerea americană, și nu oricum, ci, atît de entuziast încît Joe Biden s-a temut să nu i se arate Sistemul, adus cu el de președintele român în avionul de lux privat. Contrazicînd așteptările, Klaus Iohannis a invocat nevoia unei discuții în CSAT, mai ales că – susținea el- se pune problema primirii a ceva în schimb, deoarece este inacceptabil să rămînă România fără apărare antiaeriană. De la ziua declarației au trecut două săptămîni. Dacă Klaus Iohannis ar fi fost binecunoscutul zicător de Da în fața americanilor, ar fi trebuit ca organismul să fi fost convocat. Nu pentru a dezbate, ci pentru a aproba cu aplauze dăruirea Sistemului. Că doar n-o să credem într-un CSAT care se ocupă cu altceva decît confirmarea deciziilor luate de președinte. Alți lideri – Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă – au evitat un răspuns precis, pitindu-se după reuniunea CSAT. De la declarația de la Washington, Klaus Iohannis nu s-a mai pronunțat public. În schimb, liderii USR, fostul președinte Traian Băsescu, devenit peste noapte USRist (!!!), au pledat pentru cedarea neîntîrziată și fără condiții, ba chiar și cu un bonus, a Sistemului aducînd argumente hilare, precum cel potrivit căruia n-are importanță unde se află Sistemul, la noi sau peste hotare, el ne apără oricum de atacurile rușilor.
Excursia lui Klaus Iohannis putea fi făcută și fără presă. Klaus Iohannis nu numai că putea să nu se deplaseze (cine ar fi observat că n-a fost?!), dar mai mult putea să nu țină conferința de presă. Și excursia și invitarea presei au fost gîndite de Klaus Iohannis ca un prilej de a se pronunța în chestiunea Patriot.
Am redat întregul dialog pentru că el dezvăluie cîteva puncte de vedere ale președintelui în chestiunea Patriot:
a) Discuțiile în public trebuie oprite, deoarece e o chestiune tehnică. Evident, nu e o chestiune doar tehnică, e și una politică, ba chiar și economică, deoarece dăm miliarde de dolari cadou din banii noștri. Klaus Iohannis s-a referit însă la intervenția lui Traian Băsescu, definită , fără să-l invoce pe fostul președinte ca absurdă, deoarece, nu e vorba ”de o remorcă cu trei aparate”.
b) Discuția cu specialiștii, invocată de președinte, nu mărturisește o preocupare pentru părerea specialiștilor, ci nevoia de a amîna decizia pînă după 9 iunie 2024. Klaus Iohannis știe că a decide acum dăruirea Sistemului ar însemna pentru Coaliție și pentru PNL un dezastru electoral. De aceea, Klaus Iohannis preferă amînarea prin trimiterea la necesara consultare a specialiștilor.
De altfel, el a ținut să precizeze că „nu există orizont de timp”.
Esența dialogului e dată de reafirmarea hotărîtă, ba chiar prea hotărîtă, știind că e vorba de o cerere a partenerului strategic, că fără a primi ceva care să înlocuiască Sistemul Patriot, România nu cedează nimic. Despre ce altceva e vorba Klaus Iohannis nu ne-a spus. Ne spune însă reacția sa la cererea lui Joe Biden.
E asemănătoare celei rămase în istorie ca „aruncarea paltonului”.
Miercuri, 22 mai 2024, Klaus Iohannis i-a aruncat paltonul în față lui Joe Biden.
2. Ştefan Godei, administratorul azilului din Voluntari unde bătrâni erau cazaţi în condiţii groaznice, a fost trimis în judecată de DIICOT alături de alţi 27 de inculpaţi, pentru săvîrşirea infracţiunii de trafic de persoane, prin constrîngere, răpire, inducere în eroare sau abuz de autoritate.
DIICOT nu a comunicat trimiterea dosarului în instanţă, însă cauza a fost înregistrată luni la Tribunalul Ilfov, potrivit portalului instanţelor de judecată.
Cînd s-a anunțat candidatura Gabrielei Firea am semnalat la Aleph News că o trimitere în judecată a dosarului Azilele Groazei pînă în 9 iunie, i-ar putea ridica mari probleme liderei PSD. Potrivit unei tradiții strămoșești, presa adversară va folosi anunțul pentru a relua campania virulentă împotriva Gabrielei Firea de pe vremea scandalului.
DNA a anunțat trimiterea dosarului în instanță.
Nu s-a declanșat nici o campanie. Știrea a trecut aproape neobservată. Asta și pentru că DNA a făcut-o aproape pe șest. În schimb, absența Gabrielei Firea din dosar a fost folosită de candidată pentru a se prezenta drept implicată în Scandal în chip dubios. Trimiterea Dosarului ne apare astfel într-o lumină surprinzătoare. N-a fost gîndită ca o lovitură pentru Gabriela Firea. A fost gîndită ca o mînă de ajutor.
Dacă ne gîndim la bizara reducere a turației motoarelor de către Cristian Popescu Piedone, încep să cred că Gabriela Firea se îndreaptă către un succes la 9 iunie 2024.
E limpede:
Cineva, acolo Sus, o iubește.
3. Procurorul Karim A.A. Khan KC a solicitat emiterea unor mandate de arestare în fața Camerei preliminare I a Curții Penale Internaționale pentru liderii israelieni și ai Hamasului în legătură cu situația din Palestina. Printre cei vizați se numără prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, ministrul apărării Yoav Gallant și trei lideri ai Hamasului. Aceștia sînt acuzați de crime de război și crime împotriva umanității în contextul conflictelor din Fîșia Gaza și Israel.
Aproape întreaga presă a vorbit de o decizie a CPI.
Nici vorbă.
E un anunț făcut de procuror.
Dar CPI va decide.
Dacă ne gîndim că președinta Completului e Iulia Motoc n-avem nici o îndoială că solicitarea procurorului va fi respinsă în ce-l privește pe premierul israelian. Va fi acceptată cea privind Hamas.
Și așa, doar ca solicitare din partea procurorului e o lovitură de imagine dată Israelului.
Și una dată administrației Biden, care s-a grăbit să facă scut în fața lui Beniamin Netanyahu.
