Republica Moldova continuă să beneficieze de atenția conducerii Uniunii Europene – Ursula von der Leyen și Roberta Metsola. Pe teritoriul dintre Prut și Nistru trec o parte din liniile logistice necesare supraviețuirii Ucrainei, de aici plus valoarea Republicii Moldova care devine importantă inclusiv pentru securitatea Uniunii Europene.
Pentru mine e clar că cine controlează cordonul de Est, de la Baltică la Marea Neagră, controlează practic securitatea celor două blocuri geopolitice antagoniste – Rusia și UE.
Așa se explică importanța Ucrainei pentru Federația Rusă – plasarea geografică a statului ucrainean arată că este vitală pentru interesele de securitate ale rușilor. Moscova se află la numai 480 de kilometri de frontiera ruso-ucraineană, capitala rusă fiind despărțită de o câmpie uriaşă, uşor de traversat, dar greu de apărat.
Între Uniunea Europeană și Ucraina se află plasată Republica Moldova – un teritoriu mic în care democrația abia se învață. Un câlcâi al lui Ahile.
Sunt de acord cu afirmațiile făcute de liderii partidului de guvernământ din Republica Moldova că la adresa statului moldovean se desfășoară un război hibrid. Dacă bătălia pentru dezmembrarea Ucrainei se dă pe față, bătălia pentru mărginimea românismului – Republica Moldova – este una de mai ascunsă.
Doar că, la Chișinău, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) deține toate pârghiile de putere în statul moldovean – Parlament, Guvern, Președinție. Nimeni în interiorul statului moldovean, ori din exterior, nu are puterea de a împiedica decidentul politic să rezolve problemele interne. Multiple.
Nimeni, în istoria contemporană a statului moldovean, nu a mai avut o atât de mare susținere politică la nivel internațional așa cum are azi președintele Maia Sandu. Mare susținere!
În prezent, Maia Sandu nu are rivali care să-i pună în pericol câștigarea unui al doilea mandat de președinte. Domnia sa îl poate pierde doar datorită unor eventuale erori politice interne pe care le face majoritatea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate. Formațiune politică care uneori dă semnale că nu-i mai răspunde la telefon.
Am avut/am note critice constructive la adresa decidenților politici moldoveni. Știu că, în contextul multiplelor crize – pandemică, economică, a refugiaților ucraineni – nu le-a fost ușor. Probabil acest lucru s-a înțeles atât la Bruxelles, cât și la București, acolo unde, în fața multiplelor derapaje de la democrație, s-a închis ochii.
Se spune că a persista în greșeli e diabolic. Ori e dovadă de nesimțire.
Știrea apărută în presa de la Chișinău potrivit căreia copiii ambasadorilor Republicii Moldova ar putea beneficia de îndemnizații lunare de 700 de euro pe lună, până la vârsta de 23 de ani, face parte din seria de erori politice la care nu poți închide ochi.
Iată despre ce este vorba: deputații majorității parlamentare a Partidului Acțiune și Solidaritate au votat, în prima lectură, proiectul de modificare a Legii cu privire la serviciul diplomatic. Modificarea prevede completarea Articolului 28 din lege cu un alineat nou, 4 prim, în care se precizează că „membrii personalului misiunii diplomatice sau al oficiului consular însoțiți în misiune de copii până la vârsta de 23 de ani (necăsătoriți și care urmează în străinătate studii preșcolare, primare, secundare generale sau profesionale, medii de specialitate, superioare, învățământ de zi), beneficiază de restituirea până la 700 de euro/lună pentru fiecare copil pentru perioada plasării în instituții de învățământ, în condițiile stabilite de Guvern”.
Potrivit deputaților PAS, care au avut această inițiativă în acest moment, 123 de copii cu vârsta între 1 şi 23 de ani se află în misiunile diplomatice, iar autoritățile statului moldovean ar trebui le acorde susținere. Odată introdus în Legea cu privire la serviciul diplomatic, noul aliniat va costa bugetul de stat al Republicii Moldova circa 20 de milioane de lei pe an.
La această știre nu poți închide ochi. Pentru că e la vedere. E o mare nesimțire atunci când autoritățile moldovene au găsit un milion de euro pe an pentru 123 copii ai căror părinți lucrează în corpul diplomatic, dar nu au găsit mijloace financiare pentru ajutorul fermierilor moldoveni afectați de secetă.
Nici liderii moldoveni de opinie nu au închis ochii. Inițiativa a fost criticată atât de opoziția pro-europeană cât și de socialiști ori partidele neparlamentare. Ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, s-a poziționat categoric împotriva criticilor aduse acestor modificări ale legii numindu-i pe cei care au contestat propunerea „portavoci ale Kremlinului” și falși „proeuropeni”. În seara zilei de 23 iulie, ministrul Popșoi și-a schimbat discursul și a coborât decibelii. La o emisiune de televiziune a declarat că „pleacă urechea la reacția cetățenilor” și chiar „împărtășește nemulțumirea cetățenilor”.
„Având în vedere reacția virulentă a societății, suntem un stat democratic – plecăm urechea la reacția cetățenilor și împărtășim această nemulțumire a cetățenilor, va trebui să regândim abordarea, va trebui să căutăm alte soluții și să evităm antagonizarea situației”, a precizat Popșoi.
Declarația de cedare în fața presiunii publice moldovenești arată că oficialii moldoveni au conștientizat că pierd încrederea cetățeanului moldovean, deci puncte electorale. Este semnul care spune că în urma rezultatului obținute la alegerilor prezidențiale din 20 octombrie va urma un al doilea tur de scrutin.
Maia Sandu nu poate câștiga alegerile prezidențiale dintr-un singur tur de scrutin.
Repet: continuitatea prezenței la putere în Uniunea Europeană a prietenilor Maiei Sandu îi asigură suficient câmp de manevră pentru a câștiga alegerile prezidențiale. Această plusvaloare obținută în plan extern se poate transforma în pulbere de stele dacă, în plan intern, erorile de guvernare pun în prim plan interesul îngust al unor persoane în detrimentul interesului larg al tuturor cetățenilor.
Proiectul de modificare a legii serviciului diplomatic, care prevedea inițial, printre altele, alocații lunare pentru copii diplomaților în valoare de 700 de euro până la vârsta de 23 de ani „urmează să fie suspendat sau scos de pe ordinea de zi a Parlamentului”, după cum a anunțat foarte recent același ministru de Externe, Mihai Popșoi. Scuza sa? Popșoi a vorbit despre faptul că proiectul „dorea să rezolve o problemă” a diplomaților.
