Circul de la Curtea Constituțională pe tema dezbaterii sesizării depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție la Legea pensiilor speciale a continuat și astăzi, 29 decembrie. În aceeași notă ca și ieri, cei patru magistrați desemnați de PSD au boicotat ședința și nu s-au obosit să vină la serviciu, lăsând Curtea fără cvorum.
Cine ar vrea să parieze pe o decizie a CCR referitoare la Legea pensiilor speciale ar face mai bine să joace la Loto, la 6/49. Diferența este că la Loto extragerile au loc la data stabilită, pe când la CCR, 4/9 judecători stabilesc data ședințelor după bunul plac al PSD.
Așa s-a întâmplat și astăzi, când cei patru judecători numiți de PSD au binevoit să nu se prezinte la muncă.
Pusă în fața unei situații neobișnuite, președinta CCR a ieșit în fața presei anunțând că a fost programat un nou termen, pentru data de 16 ianuarie 2026, orele 10:00. Un fel de „La anul și la mulți ani!” dragi politicieni.
Iată ce a declarat președinta CCR:
*În mod obișnuit, la ședințele plenului participă toți judecătorii, cu excepția situațiilor în care există absențe justificate. Pentru săptămâna în curs, din 29 decembrie 2025 până duminică, 4 ianuarie 2026, singura persoană care avea concediu eram eu și mi l-am anulat azi dimineață.
*Am constatat și astăzi, ca și ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că, în ședința care a fost stabilită pentru ieri, data de 28 decembrie, plenul a început în formație completă. El s-a diminuat pe parcursul ședinței. Astăzi n-a putut fi întrunit deloc.
*Pentru că am constatat (…) în presă că unii dintre dumneavoastră au lansat și unele speculații legate de o posibilă amânare a pronunțării sau întrerupere a deliberărilor, pot să fac precizări și în acest sens. Prevederea legală stabilește că întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă, din punct de vedere procedural, este cerută de un judecător, iar pe fond cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbaterii. Nu pot nici să confirm, nici să infirm nimic legat de vreo astfel de solicitare, întrucât ședința de deliberări nu s-a terminat de ieri până astăzi și n-o să se termine până la următorul termen. Dar pentru că am văzut în presă speculații legate de un eventual studiu de impact sau astfel de lucruri,(…) trebuie să precizez că studiul de impact este un document premergător în adoptarea actelor normative reglementat de Legea 24 din 2.000. Nu e o noutate și nu fac altceva decât să precizez informații care sunt cunoscute în spațiul public, pentru că sunt publicate deciziile noastre în Monitorul Oficial.
Curtea Constituțională are o constantă jurisprudență, în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor. E o opinie majoritară. Mă număr în opinia minoritară care crede că studiile de impact ar putea fi utile în analiza constituționalității legilor, dar aceasta este jurisprudența în momentul de față. Deci, studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră.
Merg cu speculația mai departe, dacă vreți, și avansez ipoteza unui posibil reviriment de jurisprudență. Probabil că aș fi cea mai fericită dacă s-ar întâmpla asta. Numai că în cauza de față, atât obiectul controlului nostru, cât și sesizarea care ne-a fost adresată sunt publice și se poate constata că aspectele legate de studiul de impact nu fac obiectul acestui dosar.
*Prin urmare, şi aici mă opresc, următorul termen, în continuarea deliberărilor noastre, a fost stabilit pentru data de vineri, 16 ianuarie, la orele 10:00.
Vă mulțumesc frumos. Urări de an bun, cu sănătate, la mulți ani tuturor!, a spus președinta Curții Constituționale a României, prof. univ. dr. Elena-Simina Tănăsescu.
După această cea de-a treia amânare reacțiile nu au întâziat să apară.
Președintele Senatului, Mircea Abrudean (PNL):
„Amânările repetate ale deciziei CCR privind reforma pensiilor nu pot deveni o strategie de blocaj.
Respectăm rolul Curții Constituționale, dar România are nevoie de o decizie clară care să permită continuarea reformelor asumate.
Reforma pensiilor înseamnă sfârșitul privilegiilor și un pas important spre echitate și normalitate, iar asta probabil deranjează. Nu putem permite jocuri politice, mai ales cu o miză atât de importantă.
Premierul Ilie Bolojan nu va ceda în fața presiunilor și nici Partidul Naţional Liberal nu o va face, indiferent dacă ele vin din zona politică sau instituțională.
Să fim conștienți că blocajele au consecințe reale: riscăm pierderea fondurilor PNRR. România trebuie să meargă înainte. Reforma nu mai poate fi amânată”.
Ministrul Apărării, Radu Miruță (USR):
„CCR, 4 din 9, vă cam bateți joc și duceți în derizoriu importanța instituției!
Nu se poate sa fii judecător CCR și să ieși din sală de două ori pentru a nu face cvorum, pe o temă cu impact major pentru România.
Judecați și asumați-vă, nu vă bateți joc!”
Din partea PSD răzbate o tăcere asurzitoare, liderii partidului ferindu-se deocamdată să comenteze de ce judecătorii numiți politic de social-democrați boicotează sistematic ședința CCR în care ar trebui să fie lămurită chestiunea pensiilor speciale.
Cert este că odată cu amânarea acestei ședințe pentru anul viitor, pe 16 ianuarie, Legea pensiilor speciale nu va mai putea fi aplicată de la 1 ianuarie 2026.
Referitor la acest nou termen, o posibilă speculație se poate face legat de declarațiile lui Sorin Grindeanu, care spunea recent că, până la sfârșitul lunii ianuarie 2026, PSD va face o analiză, dacă mai merită, sau nu, să stea la guvernare.
