Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), introdus ca măsură temporară, devine tot mai contestat de mediul de afaceri. Doisprezece organizații reprezentative, printre care mari camere de comerț internaționale, avertizează că această formă de taxare descurajează investițiile, alungă capitalul străin și riscă să arunce România într-o spirală a stagnării economice. Deși guvernul mizează pe această măsură pentru reducerea deficitului, cifrele arată contrariul: încasările sunt mult sub așteptări, iar economia dă semne de oboseală.
Un impozit „temporar” care devine permanent
Mediul de afaceri trage un semnal de alarmă: IMCA, conceput ca un instrument tranzitoriu, riscă să se transforme într-o povară structurală pentru companii. Conform estimărilor guvernamentale, statul ar fi trebuit să colecteze aproximativ 6 miliarde de lei. În realitate, veniturile s-au ridicat la doar 1,2 miliarde de lei, adică de cinci ori mai puțin decât era prevăzut.
Această discrepanță alimentează suspiciunile că măsura nu este doar ineficientă, ci și contraproductivă. O taxare pe cifra de afaceri lovește companiile indiferent de profitabilitatea lor, punând în aceeași oală firmele performante și cele care abia supraviețuiesc.
„Organizaţiile reprezentative ale mediului de afaceri din România îşi exprimă îngrijorarea faţă de menţinerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), o impozitare care descurajează investiţiile, erodează competitivitatea şi afectează atât investiţiile româneşti, cât şi investiţiile străine. Într-un context economic global marcat de încetinire şi un context bugetar dificil în plan intern, România are nevoie de politici fiscale coerente şi predictibile, care să stimuleze investiţiile private şi productivitatea şi de reforme structurale care să elimine risipa şi cauzele pentru dezechilibrele actuale. Inconsistenţa în procesul decizional, reflectată prin schimbări de poziţie într-un interval foarte scurt, transmite semnale contradictorii investitorilor şi sporeşte percepţia de risc asupra economiei româneşti”, se arată într-un comuinicat al Agerpres.
Efecte devastatoare asupra competitivității
În timp ce statele din regiune atrag capital prin politici fiscale prietenoase, România riscă să piardă teren. Potrivit investitorilor străini, IMCA erodează competitivitatea și descurajează planurile de extindere.
„Într-un context economic global marcat de încetinire și de incertitudini geopolitice, România are nevoie de predictibilitate și de măsuri care să încurajeze investițiile. În schimb, primim schimbări bruște și taxe care îndepărtează exact partenerii strategici de care avem nevoie”, avertizează reprezentanții AmCham și ai Consiliului Investitorilor Străini.
Sectorele cele mai afectate sunt industriile cu marje mici de profit, dar cu rulaje mari – comerț, retail, energie sau telecomunicații. Pentru aceste domenii, impozitul pe cifra de afaceri se transformă într-o taxă disproporționată, care reduce resursele disponibile pentru dezvoltare și pentru crearea de locuri de muncă.
Deficitul, marea problemă nerezolvată
România are obligația, în conformitate cu regulile europene, să reducă deficitul bugetar sub 3% din PIB până în 2030. Însă mediul de afaceri atrage atenția că nu taxele suplimentare sunt soluția, ci reforma reală a administrației publice.
Organizațiile semnatare susțin că doar prin digitalizarea ANAF, combaterea evaziunii și reducerea risipei se pot obține resurse sustenabile. „Este nevoie de măsuri structurale, nu de improvizații fiscale. Creșterea poverii fiscale nu face decât să încetinească economia și să scadă capacitatea companiilor de a genera venituri bugetare”, afirmă reprezentanții Concordia și AOAR.
De altfel, experiența ultimelor luni arată că, deși s-au introdus taxe suplimentare, veniturile nu au crescut proporțional, iar presiunea asupra mediului privat s-a intensificat.
Investitorii, din parteneri – transformați în ținte
Un alt punct sensibil este modul în care guvernul tratează relația cu mediul privat. „Sectorul privat trebuie să fie un partener de încredere pentru stat, nu o țintă de penalizare. Fără un mediu de afaceri prosper, reducerea deficitelor și redresarea economică devin imposibile”, transmit semnatarii comunicatului.
Această schimbare de paradigmă riscă să transmită semnale contradictorii partenerilor externi. În timp ce alte state din regiune își ajustează politicile pentru a atrage capital și know-how, România pare să adopte decizii pripite, menite să acopere găurile imediate din buget.
„Inconsistenţa în procesul decizional, reflectată prin schimbări de poziţie într-un interval foarte scurt, transmite semnale contradictorii investitorilor şi sporeşte percepţia de risc asupra economiei româneşti. România trebuie să reducă deficitul sub 3% până în 2030. Acest obiectiv nu poate fi atins exclusiv prin creşteri de taxe (la nivelul individului sau al companiilor), ci necesită măsuri complementare: reducerea cheltuielilor statului, creşterea gradului de colectare şi digitalizarea administraţiei. Aceste eforturi pot avea succes doar în paralel cu o creştere economică sustenabilă, pe care această taxă riscă să o descurajeze. Fără măsuri concrete în aceste direcţii, atingerea obiectivelor rămâne imposibilă”, avertizează mediul de afaceri.
