„Sâmbăta este ziua moşilor, strămoşilor, când urmaşii sunt datori să-şi aducă aminte de dânşii, și să nu uite că și cei de pe lumea cealaltă au nevoie de toate, întocmai ca şi cei ce încă mai trăiesc.”
Din toate sâmbetele şi prin urmare din toți moşii, ziua cea mai potrivită pentru facerea pomenilor şi pomenirilor este sâmbăta Duminicii mari, dinaintea Rusaliilor.Ziua este numită Moşii de vară, Moşii Duminicii mari, Moşii Rusaliilor, Moşii de Rusalii sau Moşii cei mari.

Conform unor credințe populare, spiritele morților care părăseau mormintele la Joimari trebuiau ca la Rusalii să se înapoieze la locurile veşnice. După ce au stat 50 de zile printre cei vii, spiritele morților deveneau foarte agresive când era vorba să se întoarcă în lumea lor subpământeană.

La nici o altă sâmbătă a morților poporul nu acorda o atenție atât de mare pomenilor ca la Moşii de Vară, unde spiritele morților trebuiau împăcate cu pomeni abundente pentru a fi determinate să se întoarcă de bunăvoie la locurile lor. Mâncarea care se împarte azi trebuie să fie gătită. Se spune că mâncarea împărțită trebuie să fie caldă pentru că acest în acest fel cei adormiți se vor sătura.

În perioada premergătoare Rusaliilor se făceau târguri de vară cu specific, de unde femeile îşi procurau din timp vasele din ceramică şi tacâmurile din lemn, așa cum era datina, pe care aveau să le împartă pentru morţii din familie. Cofele, cofițele, oalele, ulcelele, strachinile, farfuriile, lingurile se impodobeau cu flori de grădină sau de câmp, se umpleau cu apă, băutură şi mâncare gătită pentru a fi date împreună cu colaci, pâine şi lumânări pe la vecini, rude, prieteni, oameni sărmani.
Oalele, ulcelele, cănile, se dau de obicei pline cu vin, iar cine n-are le poate umple și cu apă. Când se umplu aceste cofe, se lasă pe marginea fântânii, o monedă care simbolizează plata apei. Se spune că acea apă a fost dobândită prin munca altora, şi neplătind-o, pomana n-ar fi primită, adică n-ar fi adevărată. De obicei banii sunt luați de cine se întâmplă să treacă pe acolo, dar mai ales de copii.

În ziua Moșilor de vară femeile nu trebuie să tricoteze și nici să toarcă. Dacă ele vor face acest lucru, colacii dați de pomană nu vor mai ajunge la persoanele dragi.
Pomenile, făcute după un ritual respectat cu stricteţe (pronunţarea formulelor consacrate, împărţirea mâncărurilor şi băuturilor cu vase cu tot, înainte ca vreun membru al familiei să guste din acestea), se numeau Moşi.
În această zi, în Biserica Ortodoxă sunt oficiate Sfinte Liturghii și slujbe de pomenire a celor care au trecut la cele veșnice. De la primele ore ale dimineții credincioșii merg la slujbă, ascultă Sfânta Liturghie și participă la parastasul pomenirii celor adormiți. În timpul slujbei sunt amintiți părinții, moșii și strămoșii noștri adormiți și se fac rugăciuni pentru ca aceștia să se bucure de darurile Sfântului Duh.
(surse: Tudor Pamfile – Sărbătorile la români; Ion Ghinoiu -Vârstele timpului)