Narcisele sunt printre cele mai recunoscute flori de primăvară din întreaga lume. Aspectul lor strălucitor, vesel aduce bucurie și marchează sosirea primăverii.
După cum am arătat în articolul anterior, semnificațiile florilor de narcisă sunt diverse și uneori contradictorii, în funcție de zona unde sunt cultivate.
Legenda creștină a spune că narcisa galbenă a răsărit pentru prima oară în noaptea Cinei celei de Taină, în Grădina Ghetsimani, pentru a-I aduce alinare lui Iisus pentru cele ce aveau să se petreacă. Grădina Ghetsimani a fost locul unde Iisus Hristos s-a rugat, a plâns, dar a fost și locul în care a fost trădat de Iuda, care l-a vândut cu acel sărut fals. Narcisa are o simbolistică religioasă de floare a Învierii, căci narcisele înfloresc în preajma sărbătorilor Pascale, anunțând mereu moartea și învierea lui Iisus. Se spune că ne atenționează despre Judecata de Apoi fiind asociată unui continuu „memento mori”. Controversatul simbol al morții și al vieții este cunoscut din vechime.
În Egiptul antic, cu ocazia funeraliilor, pe pereți se agățau coroane împletite din flori de narcise.
Arabii foloseau narcisa galbena ca aphrodisiac, o utilizau narcisele în parfumerie, dar și ca un remediu împotriva căderii părului.
În India uleiul parfumat din narcise ocupă același loc cu uleiurile din santal, iasomie si trandafir și este aplicat pe corp înaintea ritualului de rugăciune.
În Franta se considera că ar fi fost o floare a suferinței, fiind aducătoare de ghinioane și dezastre, iar narcisele nu erau aduse niciodată în casă.
Se spunea că dacă narcisele apăreau în vis era un semn malefic sau de atenționare. Tot aici, narcisa era utilizată în tratarea epilepsiei și a persoanelor isterice, dar și la prepararea unor produse cosmetice precum pudră, săpunuri și ruj de buze.
În schimb, în China, floarea reprezintă, dimpotrivă, norocul și câștigul, fiind un simbol al speranței și al trezirii la viață. Este floarea tradițională a Anului Nou chinezesc. Narcisele care înfloresc în aceasta zi anunță un an plin de bucurie și de noroc familiei.
În Grecia, narcisa era floarea Moirelor, a zeițelor ursitoare care hotărau destinul nou-născutului.Grecii spun despre narcisele galbene că sunt „micile picaturi de lacrimi”.
Există superstiția că narcisele galbene, dacă nu sunt călcate în picioare. aduc noroc Totodată, a dărui sau a aduce în casă o singură floare de narcisă, aduce ghinion sau nenoroc.
Druizii aveau ca însemn narcisa galbenă, ea reprezentând simbolul purității.
Narcisa este simbolul național, floarea oficială a Regatului Wales. Potrivit unei legende, în Wales narcisa galbenă înflorește în prima zi a lunii martie, ziua în care se sărbătorește Sfântul David, cel ce a adus creștinismul și este considerat ocrotitorul ținutului. Tot în Wales, exista credința că cel care găsește cea dintâi narcisă galbenă, va avea parte în anul ce urmează, de mai mult aur decât argint. În traditia acestui tinut se menționează că înflorirea narciselor galbene și nașterea mieilor sunt semnele sosirii primăverii.
Se spune că narcisele galbene au fost aduse în Anglia de către romani, care credeau în mod eronat că seva acestor flori ar vindeca rănile. Un sâmbure de adevăr pare să existe, căci floarea de narcisă galbenă conține mici cristale ascuțite care țin departe animalele care ar încerca să o mănânce, cristale care pot irita pielea.
Fiind otrăvitori, bulbii de narcisă erau folositi de soldații romani răniți, pentru a muri fără dureri. Legenda spune că fiecare soldat ar fi purtat cu el câțiva bulbi, pe care, dacă nu mai exista nici o șansă de supraviețuire, îi mâncau fiindcă le-ar fi indus un somn greu și o moarte ușoară,
Termenul de narcisă îi desemna, în jargonul militar britanic, pe soldați, ei apărând sub această denumire în corespondența oficială din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Se pare deci, că soldații și narcisele sunt legați, oarecum tradițional.
În Marea Britanie exista superstiția că numărul puilor de gâsca ce vor ieși din ou și vor trăi, este egal cu numărul firelor de narcisă aduse în casă de primul buchet al primăverii.
O legendă britanică spune că atunci când un înger protector observă o faptă bună (o rugăciune, un act de bunătate sau de sacrificiu), el culege o stea de pe cer și o trimite pe pământ, unde înfloreste sub forma unei narcise galbene. Tot aici narcisele galbene sunt supranumite „crinii Postului Pastelui”.
Prințul Charles primește anual drept rentă o narcisă galbenă din partea locuitorilor insulelor Scilly.
În Germania există superstiția că dacă îți îndrepți degetul arătător spre o narcisă, aceasta nu mai înflorește. Germanii numesc aceste flori „Osterglocken” , care înseamnă „clopoțeii Pastelui”.
