După ce a participat la reuniunea NATO de la Haga, Nicușor Dan a avut mai multe întâlniri extrem de importante, la Bruxelles. A discutat cu Ursula von der Leyen despre posibilitatea alocării fondurilor din PNRR către alte proiecte decât cele stabilite inițial, care din diverse motive nu mai pot fi continuate, dar și despre accelerarea integrării Republicii Moldova în cadrul UE.
„S-a încheiat Consiliul European de azi (ieri, 26 iunie, nota red.). Multe subiecte pe ordinea de zi. Așa cum am spus de dimineață, un subiect important – continuarea concluziilor de ieri de la Summitul NATO și cum putem să le punem în practică.
După cum știți, există acest instrument SAFE al Uniunii Europene, care înseamnă împrumuturi, și există mecanismul de derogare de la proceduri, de la procedurile de deficit. S-a discutat și s-a agreat ca în acest mecanism SAFE să poată participa aliați NATO care au o politică convergentă și deja s-au semnat niște parteneriate cu Marea Britanie și Canada (…) Așa cum am spus, Republica Moldova a intrat pe agendă la propunerea României. S-au menționat reformele pe care Republica Moldova le-a făcut, parcursul european, susținerea Comisiei pentru deschiderea clusterului privind aspectele fundamentale și Summitul care va avea loc în 4 iulie”, a declarat aseară târziu Nicușor Dan.
Legat de discuțiile pe care le-a avut cu președinta Comisiei Europene, președintele României a declarat următoarele: „Am avut o discuție de principiu pe cele două subiecte care ne preocupă de când am preluat mandatul, respectiv deficitul și măsurile care să reducă deficitul, și PNRR și modul de a optimiza banii pe care îi avem la dispoziție până în august anul viitor. Asta a fost discuția, care urmează să fie continuată de echipele tehnice.
Așa cum am agreat înainte de formarea Guvernului, o să avem un set de măsuri. Deci parte dintre ele sunt preluate în planul de guvernare, ele trebuie transpuse în acte normative și asumarea Guvernului este că vom avea un prim set de acte normative, care se treacă de Parlament într-o sesiune extraordinară până la sfârșitul lunii iulie, o parte dintre ele urmând a fi aplicate începând cu 1 august, o parte dintre ele începând cu 1 ianuarie anul viitor. În ceea ce privește taxele, de exemplu, cele mai multe dintre ele vin dintr-o modificare a Codului fiscal, care trebuie aprobate de parlament”.
Răspunzând la întrebările insistente ale jurnaliștilor referitoare la măsurile fiscale ce urmează a fi adoptate, Nicușor Dan a reiterat ideea că de plătit pentru dezmățul bugetar din ultimii ani vor plăti toți românii.
„Sunt măsuri care vor afecta categorii de populație și evident că oamenii aceia și familiile lor nu vor fi foarte fericiți. Pe de altă parte, și a fost asumat de toate partidele care au format Coaliția, vor fi măsuri, să le spunem, de categoria justiție socială care vor repara multe nedreptăți care s-au făcut între, să le spunem, categorii privilegiate și oameni care nu au șansa de a fi în consilii de administrații la diferite companii de stat, și fel de fel de alte privilegii. Deci eu cred că, în momentul în care oamenii vor vedea și tipul acesta de măsuri luate împotriva unor categorii mici, privilegiate, sentimentul de nemulțumire va fi atenuat. Adică toată lumea va plăti pentru cheltuielile disproporționate pe care statul român le-a făcut în ultimii ani”, a explicat Nicușor Dan.
Referindu-se la legea salarizării unitare, acesta a dat drept exemplu propria sa situație și a dezvăluit că în prezent ca și președinte al României are un salariu mai mic cu aproape o mie de euro decât atunci când era primarul general al Capitalei.
Ar urma însă ca într-un termen de cel mult doi ani nedreptățile să fie corectate și să nu mai existe situații absurde, cum ar fi cele ale directorilor de la CFR Călători sau STB, care încasează în prezent sporuri peste sporuri ajungând să aibă salarii de peste 10.000 de euro lunar, în timp ce conduc societăți de stat falimentare.
