1. Miercuri, 14 august 2024, într-un interviu televizat, Crin Antonescu, fost președinte al PNL retras din politică în mod misterios, a atacat candidatura lui Nicolae Ciucă la președinția României.
Dacă despre omul politic Crin Antonescu mai pot fi obiecții, în privința felului său de a zice e o unanimitate a aplauzelor. Cînd se întrezărea candidatura lui Crin Antonescu la prezidențialele din 2014, și mai ales, cînd domnia sa era unul dintre liderii USL, intervențiile sale publice făceau măcel în rîndurile celor luați drept țintă. Dacă am încerca un clasament al politicienilor postdecembriști după forța replicii, indiscutabil Crin Antonescu ar împărți locul întîi cu Corneliu Vadim Tudor și Adrian Păunescu. Traian Băsescu s-ar situa pe locul al doilea.
Am făcut această introducere pentru a explica paradoxul creat de zicerile lui Crin Antonescu despre situația actuală din PNL.
Deși Crin Antonescu e retras din viața politică, deși e ceea ce se cheamă un fost, interviul său a avut un ecou uriaș în presă și în politică. După un timp de ezitare, conducerea actuală a PNL a comandat presei aflate sub puterea sa financiară atacuri virulente împotriva lui Crin Antonescu în care înjurăturile de tip Corneliu Vadim Tudor s-au alăturat mustrărilor bolșevice în genul celor practicate la Scînteia stalinistă de un Silviu Brucan care nu trecuse încă de la ruși la americani.
Uriașul ecou al interviului își are cauza în forța zicerii publice a lui Crin Antonescu. Așa cum arătam într-unul din jurnalele mele video, intervenția lui Crin Antonescu nu aparține unui scenariu inițiat de vreo grupare din PNL conștientă că fără o schimbare radicală la nivelul conducerii partidul se îndreaptă cu toată viteza spre dezastru. În viața politică postdecembristă, au existat comploturi din interiorul partidelor menite a salva formațiunea de la dezastru prin schimbarea președintelui:
Complotul care a dus la căderea lui Petre Roman din fruntea PD, cel inițiat de gruparea Radu Vasile în PNȚCD, complotul prin care Mircea Geoană i-a luat locul lui Ion Iliescu.
De regulă scenariul creat și urmat de complotiști, avea drept semnal, amintind de dangătul unui clopot sau de șuierul unei sirene, intervenția publică răsunătoare a unui politician.
Interviul lui Crin Antonescu n-a fost un asemenea semnal.
Nici nu avea cum.
a) Crin Antonescu s-a rupt de mult de PNL și de clasa politică.
b) Aflat sub autoritatea lui Klaus Iohannis, Stăpînul Sistemului din România lui 2024, PNL e condamnat la băltire. Deși mulți sînt conștienți că tot ce se întîmplă în prezent cu partidul stă sub semnul dezastrului, în partid nu s-a putut și nu se poate constitui un grup în stare să declanșeze Revoluția. Asta și pentru că eșecul de la scrutinul din 9 iunie 2024 a fost împins în plan secund prin mituirea presei, prin campania abilă dusă de liderii liberali pentru înfrumusețarea rezultatului. Să nu uităm că prin comasarea alegerilor, PDS l-a salvat pe Nicolae Ciucă. Adevăratul examen, cel care ar putea declanșa Revoluția în PNL, va avea loc abia la finele lui noiembrie. Deși sînt semne că Nicolae Ciucă ar putea să nu intre în turul al II-lea, ceea ce ar duce la un scor catastrofal la parlamentare, PNL nu poate face altceva decît să meargă înainte cu actuala conducere. O înlocuire a candidatului Nicolae Ciucă e practic imposibilă. Chiar dacă în PNL s-ar găsi un înlocuitor, e prea tîrziu să se schimbe din mers roțile de la locomotivă.
Una dintre cauzele cutremurului politic stîrnit de interviul lui Crin Antonescu a constat tocmai în această lipsă de suspiciune. Electoratul PNL și electoratul de Dreapta l-au luat drept ceea ce era:
Dezvăluirea adevărului că Împăratul e gol!
Uriașul talent al lui Crin Antonescu în materie de zicere a fost completat de ipostaza de om liber, care nu se supune unui scenariu.
Firește, adevărurile spuse de Crin Antonescu puteau fi spuse și de o vedetă a presei.
Ele n-ar fi avut ecoul interviului din simplul fapt că nici o vedetă media nu are autoritatea politică a lui Crin Antonescu. Crin Antonescu a ieșit din politica moldo-valahă cu un capital electoral însemnat.
Dezvăluirile sale din interviu au avut forța unei bombe nucleare.
Da, dar al unei bombe nucleare aruncate în Deșertul Nevada.
2. Liderii Occidentului colectiv, jurnaliștii din Vest, ba chiar și unii generali în rezervă (vezi Nicolae Ciucă) s-au lansat într-o campanie fantastică de prezentare a Operațiunii Kursk drept una dintre cele mai mari victorii militare de la încheierea Războiului Rece, drept un moment de cotitură în conflictul ruso-ucrainean.
O astfel de apreciere reclamă convocarea unor argumente strict militare. Altfel spus, imediat după proclamarea Operațiunii drept victorie de proporții, să se arate cum schimbă Operațiunea raportul de forțe de pe teren. Victoria Armatei Roșii la Stalingrad în februarie 1943 a schimbat cursul războiului. Rușii au pornit-o într-o ofensivă în urma căreia s-au oprit doar la Berlin, iar nemții s-au retras tot timpul. Pentru a vorbi de o victorie militară a Ucrainei ar fi trebuit ca, urmare a incursiunii din 6 august 2024, pe front să se schimbe cursul războiului. Armata ucraineană să fi pornit o ofensivă de alungare a rușilor de pe teritoriul cucerit, inclusiv din Crimeea, iar armata rusă să fi început retragerea pînă în Crimeea.
Nimic din toate acestea nu s-a întîmplat. Ucrainenii trîmbițează că au înaintat spre Kursk. Însă nici un metru de pămînt ucrainean n-a fost eliberat. Ba mai mult, ofensiva rusă în Ucraina a luat viteză.
O simplă analiză a narațiunii oficiale despre Operațiunea Kursk dezvăluie un fapt semnificativ:
Toate argumentele narațiunii țin de showul mediatic. Sînt argumente preluate fără nici o modificare din intervențiile publice ale lui Zelenski:
a) E cea mai mare lovitură dată orgoliosului Vladimir Putin.
b) Ucrainenii au dovedit că sînt capabili de inițiative uimitoare.
c) Regimul Putin e în derută.
d) Rușii și-au pierdut încrederea în Vladimir Putin.
Din cîte se vede argumentele pentru proclamarea victoriei se reduc la simple presupuneri vizînd personalitatea lui Vladimir Putin.
Vladimir Putin e presupus dominat de orgoliu. Prin urmare se zvîrcolește de furie că ucrainenii au intrat pe teritoriul Rusiei.
Păi de unde și pînă unde o asemenea reacție?
Din născocirea unui personaj Vladimir Putin fără nici o legătură cu persoana reală. Întregul destin de pînă acum al președintelui rus dezvăluie un ins care-și ține emoțiile sub control cu strășnicie. Ca orice fost ofițer de informații Vladimir Putin e lipsit de emoții. E un robot pur și simplu.
Pornind de la un Vladimir Putin presupus se paria pe:
a) Declanșarea stării de război.
b) Mutarea militarilor ruși din Ucraina în Rusia.
De publicitate ține și argumentul cu învierea Ucrainei.
Din cîte s-a văzut, rușii nu aveau aici nici un sistem de apărare. În plus, rușii n-au năpustit asupra ucrainenilor avioane, drone, rachete. Înaintarea ucrainenilor a fost posibilă pentru că n-au întîmpinat nici o rezistență.
E limpede că Operațiunea Kursk a fost o Operațiune publicitară.
Una care va costa vieți omenești.
3. Sîmbătă, 24 august 2024, va avea loc Congresul PSD de alegere a noii conduceri.
Sîntem în săptămîna celui mai important eveniment din viața principalului partid al țării și, totodată, partid de Guvernămînt. Te-ai aștepta la un veritabil clocot pe scena noastră publică.
Nu e nici un clocot.
Nu e nici măcar o bulbuceală.
Nu știm nici acum dacă Marcel Ciolacu va avea un contracandidat. Marcel Ciolacu a anunțat că va candida pe baza unei Moțiuni. În ce constă aceasta? Ce propune ea partidului și României în schimbul realegerii lui Marcel Ciolacu? Ce alte decizii va lua Congresul? Sub semnul cărui slogan se desfășoară Congresul?
N-ar fi trebuit ca pînă acum să avem răspunsurile la aceste întrebări?
