Economia României se află într-un moment critic, iar deficitul bugetar, aflat deja la peste 4% și cu riscul de a depăși 8% la final de an, pune presiune atât pe Guvern, cât și pe mediul privat. În emisiunea Economia XXI, realizată de Flavius Jakubowicz, consultanta fiscală Veronica Duțu a analizat noile măsuri fiscale din „Pachetul 2” și a tras un semnal de alarmă: fără o strategie clară de dezvoltare, România riscă să ajungă într-un cerc vicios al austerității, unde companiile și cetățenii plătesc, dar nu primesc nimic în schimb.
Deficitul bugetar și presiunea pe taxe
Una dintre cele mai îngrijorătoare teme abordate a fost dimensiunea deficitului bugetar. Dacă în prezent acesta depășește pragul de 4%, prognozele anunțate de premier lasă locul unui scenariu și mai sumbru: până la sfârșitul anului deficitul ar putea urca spre 8%.
„Toate aceste eforturi sunt facute atât de guvernul României, cât și de noi toți românii cu scopul de a reduce acest deficit bugetar pe care România îl are. Știm că în acest moment deficitul bugetar este de peste 4% și așa cum a spus și domnul prim-ministru este posibil ca acest deficit bugetar să depășească 8% la sfârșitul anului. Aceste eforturi de colectare a banilor la bugetul statului, că de fapt ăsta este scopul acestor creșteri de taxe, este într-adevăr reprezentat de niște decizii care impactează companiile și pe toți românii, de asemenea, numai că aceste creșteri de taxe trebuie să vină la pachet cu îmbunătățirea calității atât a vieții românilor, cât și a activității economice a companiilor”, a explicat Veronica Duțu.
Cu alte cuvinte, românii și firmele plătesc mai mult, însă percepția generală este că statul nu reușește să gestioneze eficient aceste resurse. Lipsa unei transparențe clare în modul de utilizare a fondurilor publice alimentează neîncrederea și îngrijorarea investitorilor.
Cashflow-ul companiilor, „victima” TVA-ului
Un exemplu concret al presiunii resimțite de mediul privat este legat de majorarea TVA-ului cu 2% introdusă prin primul pachet de măsuri. Dacă pentru IMM-uri există mecanismul TVA-ului la încasare, pentru companiile mari situația devine complicată.
„Această creștere de TVA afectează direct cashflow-ul companiilor mari. Vorbim despre firme care trebuie să vireze TVA-ul către stat imediat ce emit facturile, chiar dacă nu și-au încasat banii de la clienți. Practic, ele finanțează statul pe termen scurt, iar în condiții economice dificile, asta se traduce prin blocaje financiare”, a punctat consultantul fiscal.
Pe termen scurt, statul va încasa mai mult, dar pe termen lung, există riscul ca mediul privat să-și piardă competitivitatea, iar investițiile să fie amânate sau chiar abandonate.
Pachetul 2: soluție sau pericol ascuns?
Noua rundă de măsuri – „Pachetul 2” – prevede alte majorări de taxe pe companii, cu obiectivul declarat de a crește veniturile fiscale. Însă fără o viziune pe termen lung, aceste decizii riscă să fie doar cârpeli temporare.
„Vedem în pachetul 2 de măsuri, creșteri de taxe pe companii. Pe termen scurt, cred că vom încasa mai mulți bani la bugetul statului, dar pe termen lung dacă statul nu vine cu un program clar de dezvoltare economică pentru companiile din România, cred că nu vor mai avea de unde să încaseze acești bani la bugetul statului, chiar dacă există aceste creșteri de taxe”, a avertizat Veronica Duțu.
Astfel, pachetul nu trebuie privit doar ca un set de măsuri fiscale, ci ca o decizie strategică ce poate influența soarta economiei pentru următorul deceniu.
Pachetul 3 – necunoscuta care sperie mediul privat
Poate cea mai mare temere a antreprenorilor este legată de instabilitatea fiscală. După pachetul 1 și pachetul 2, inevitabil apare întrebarea: ce va aduce pachetul 3?
„Dacă am acceptat primele două pachete ca parte a efortului de reducere a deficitului, pachetul 3 nu ar trebui să mai aducă alte creșteri de taxe. Totuși, se vorbește deja despre o nouă creștere a TVA-ului, în special pentru companiile din HoReCa. Dacă se va întâmpla asta, un sector deja fragil ar putea fi pus la pământ”, a avertizat specialistul.
Această lipsă de predictibilitate face ca mediul privat să fie reticent în a-și face planuri pe termen lung. Investițiile, extinderile sau proiectele de dezvoltare sunt amânate din cauza fricii de noi taxe și impozite.
Piața asigurărilor și responsabilitatea ASF
Un alt punct sensibil discutat a fost piața asigurărilor, zguduită în ultimii ani de falimente răsunătoare. Consultantul fiscal a ridicat o întrebare legitimă: unde a fost Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) atunci când s-au produs aceste colapsuri care au afectat sute de mii de români?
„Dacă vrem să vorbim de piața asigurărilor, știm că în trecut au existat niște falimente foarte mari pe piața asigurărilor și mă întreb ce a făcut ASF-ul din moment ce au existat acele falimente și românii, știm foarte bine, că au avut foarte mult de suferit de pe urma acelor falimente”, a întrebat Veronica Duțu.
Această lipsă de supraveghere arată că problemele României nu se rezumă doar la nivel fiscal, ci țin și de eficiența instituțiilor statului.
Reducerea salariilor și exodul specialiștilor
Printre măsurile vehiculate se află și posibilitatea de a reduce salariile directorilor din companiile de stat. O măsură populistă, dar care ar putea avea efecte negative majore.
„În ceea ce privește reducerea salariilor – în companii exită niște oameni foarte bine calificați, oameni care au învățat foarte bine și nu știu în ce măsură acei directori generali, dacă li se vor tăia salariile, vor alege în continuare să ocupe aceste funcții. În mediul privat, în momentul în care o companie are probleme și te duci și îi tai salariul directorului general cu 10% , cu siguranță acel om foarte bine calificat se va duce și își va căuta un loc de muncă, în altă parte”, a atras atenția consultantul fiscal.
Pe termen lung, astfel de măsuri riscă să alunge competența din administrația publică, lăsând loc doar pentru mediocritate sau loialitate politică.
Urmărește ECONOMIA XXI și află toate informațiile de impact financiar care vor avea loc în perioada următoare.






