Am avut dreptate: listele de subscripție sunt prima sită electorală din Republica Moldova! La data publicării acestor rânduri, din cele 17 candidaturi anunțate au mai rămas 12.
Note mai vechi sau mai noi!
Notam, la sfîrșitul lunii iulie 2024, pentru canal33.ro, că va fi ușor pentru politicienii moldoveni să-și anunțe candidatura la alegerile prezidențiale, dar mult mai greu să îndeplinească cerințele legale pentru înregistrarea lor oficială în calitate de concurent electoral.
Patru politicieni moldoveni nu au putut să își înregistreze la Autoritatea Electorală Centrală grupul de voluntari care ar fi urmat să strângă listele de subscripție în favoarea acestora. Astfel, ex-primul ministrul al Republicii Moldova, Vasile Tarlev, ex-ministrul moldovean al Apărării, Valeriu Pleșca, deputatul Vasile Bolea și candidata independentă Ludmila Corsun au primit refuz din partea Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova pentru înregistrarea grupurilor lor de susținere. Un alt candidat ș-a retras de bunăvoie.
Voi aminti că pentru a fi înregistrat în calitate de candidat la alegerile prezidențiale, Codul Electoral al Republicii Moldova spune că doritorii trebuie să prezinte liste cu semnăturile susținătorilor unde sunt prezente datele personale ale acestora. Echipele de campanie trebuie să strângă un minimum de 600 de semnături cu date de autentificare din fiecare raion sau municipiu.
Primul candidat oficial la competiția electorală prezidențială este Alexandru Stoianoglo, care, la data de 2 septembrie 2024, a prezentat administrației electorale centrale de la Chișinău 25.000 de semnături în susținerea lui. Fostul procuror general a depus documentele pentru înregistrarea grupului de inițiativă desemnat pentru culegerea acestor semnături la data de 21 august, iar trei zile mai târziu s-a anunțat că listele de subscripție au fost culese.
La fel, grupul de inițiativă al Maiei Sandu a depus la data de 6 septembrie 2024, 25.000 de semnături pentru a putea fi înregistrată în calitate de candidată la alegerile prezidențiale din 20 octombrie. Grupul de susținere al Maiei Sandu a fost constituit la data de 22 august, iar la eveniment au participat atât președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, tot el fiind președinte de jure al Partidului Acțiune și Solidaritate, cât și primul ministru Dorin Recean. Nu am nici o îndoială că administrația electorală de la Chișinău o va desemna pe Maia Sandu în calitate de concurentă oficială la prezidențialele moldovenești.
Puținii observatori ai vieții politice dintre Prut și Nistru înțeleg că alegerile prezidențiale sunt mai degrabă un exercițiu de încălzire electorală pentru partidele politice. Procesul de strângere a listelor de subscripție este unul care presupune organizare și putere de convingere. Este greu să strângi semnături care să conțină date de identificare personală. Îți trebuie personal care să convingă cetățenii să-i acorde încredere unui anume candidat. La fel, îți trebuie resurse financiare pentru a remunera munca acestor oameni.
Rezultatul alegerilor locale din 2023 a demonstrat, conform numărului de primari obținuți de partide, că în Republica Moldova există doar patru forțe politice importante: Partidul Acțiune și Solidaritate, Partidul Socialiștilor, Partidul Social Democrat European și Partidul Mișcarea Alternativa Națională condus de Ion Ceban, cel care a câștigat un al doilea mandat de primar general al municipiului Chișinău.
Neînregistrarea grupului social democrat de colectare a listelor de subscripție în favoarea lui Valeriu Pleșca a exclus din procesul electoral moldovenesc Partidul Social Democrat European – cea de a trei forță politică din Republica Moldova, conform numărului de primari – din jocul politic cu profunde ecouri parlamentare. Argumentele aduse de către Comisia Electorală Centrală de la Chișinău au fost, în acest caz, corecte și argumentate: la data în care Consiliul național politic al Partidului Social Democrat European l-a desemnat pe ex-ministrul Apărării, Valeriu Pleșca, în calitate de candidat la prezidențiale, acesta era președintele unui alt partid. Decizia autorității electorale moldovenești a fost menținută de instanțele de judecată.
Din ceilalți zece candidați, care în acest moment strâng listele de subscripție, există printre ei și dintre cei care fac figurație și nu vor reuși să strângă numărul necesar de semnături pentru a fi desemnați oficiali concurenți.
Pentru mine este clar că alegerile prezidențiale din 20 octombrie reprezintă mai mult o concurență între partide suveraniste, în frunte cu Partidul Socialiștilor, și partidele globaliste, al căror lider este Partidul Acțiune și Solidaritate.
Închei notele politice dedicate spațiului dintre Prut și Nistru cu o constatare care, la fel, confirmă ceea ce notam pentru canal33.ro, în luna decembrie 2023: Maia Sandu nu va câștiga aceste alegeri din primul tur de scrutin.
Un sondaj de opinie realizat de Institutul Republical Internațional arată că doar 37 la sută din respondenți au declarat că vor vota pentru ca actuala șefă a statului moldovean să câștige un nou mandat. Iar asta ar însemna că Maia Sandu nu ar câștiga alegerile din primul tur.
În acest context al existenței certe al unui al doilea tur de scrutin prezidențial și a rezultatului referendumului național de modificare a Constituției statului pot afirma că Maia Sandu va depune ceva eforturi pentru a câștiga un al doilea mandat de președinte.
Explic: președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a inițiat un referendum de modificare a Constituției Republicii Moldova pentru includerea în legea supremă a unui articol referitor la integrarea europeană a statului moldovean. Textul întrebării care va figura în buletinul de vot încă nu este cunoscut. Nici textul articolului care va fi introdus în Constituția Republicii Moldova nu este știut.
Nu se poate estima clar dacă acest referendum ar avea sau nu câștig.
Din punctul meu de vedere, acest exercițiu electoral de consultare a moldovenilor referitor la Uniunea Europeană a fost inventat pentru a atrage atenția de la alte subiecte. Este vorba de subiectele cotidiene legate de costurile vieții între Prut și Nistru unde prețurile sunt mari, iar salariile mici.
Costurile ridicate al vieții moldovenilor dintre Prut și Nistru pot fi, până la un timp, ascunse de discursuri despre integrarea europeană. Admit că Maia Sandu ar putea câștiga un al doilea mandat de președinte al Republicii Moldova doar în cazul în care referendumul proeuropean va avea câștig de cauză.
