Mă număr printre puținii observatori ai fenomenului politic din Republica Moldova care, cu multă vreme înainte, am afirmat că alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024 vor fi urmate de un al doilea tur de scrutin.
Am avut dreptate!
După ce s-au numărat toate voturile Maia Sandu s-a situat pe primul loc la alegerile prezidențiale, cu 42,45% din voturi, fiind urmată de candidatul susținut de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Alexandr Stoianoglo, cu 25,98% din voturi, cu care va intra în turul doi de scrutin.
Acest lucru a fost posibil datorită unei prezențe mari la vot, de peste 70% dintre locuitorii cu drept la vot aflați între Prut și Nistru, cifră care nu a mai fost înregistrată de la alegerile parlamentare din 2014, când prezența de vot a fost de 72%.
Am remarcat o prezență extraordinară a seniorilor cu vârste între 56 și 75 de ani – peste 80% dintre cei din această grupă de vârstă au ieșit la vot – un record greu de egalat. Acest fenomen subliniază importanța implicării persoanelor în vârstă în deciziile politice ale statului moldovean.
Mai mulți sociologi moldoveni afirmă că principalele motive pentru care Maia Sandu nu a câștigat din primul tur de scrutin țin de grava eroare de poziționare prin care s-a ținut departe de gravele politici interne, dari și de canibalizarea altor formațiuni politice pro-europene din Republica Moldova, la fel, o gravă eroare politică.
În mai multe note politice, publicate în spațiul public al Canal33.ro, am atras atenția că referendumul pro-european pentru schimbarea Constituție Republicii Moldova ar fi mai degrabă un truc electoral necesar creșterii prezenței la vot a cetățenilor care ar fi dus la obținerea unei victorii din primul tur a Maiei Sandu. Am subliniat de mai multe ori că problema nu e în modificare a Constituției Republicii Moldova, ci de momentul când se face această modificare.
Rezultatul acestei consultări publice este unul extrem de strâns, după numărarea tuturor voturilor: 50,46% din voturi sunt pentru DA și 49,54% din voturi NU. Diferenţa de voturi este 13.600.
Procesul de numărare a voturilor pentru referendum a fost spectaculos și a creat o criză de panică doamnei președinte, numărătoarea a ajuns la un momnet dat la 55% voturi NU, iar diferența s-a redus puțin câte puțin pe parcursul întregii nopți, dar suspansul a fost menținut până la ultimele buletine de vot procesate.
După închiderea secțiilor de vot, la vederea primelor rezultate preliminare, Maia Sandu a afirmat într-o conferință de presă că Republica Moldova a fost ținta unei fraude electorale în care s-ar fi încercat cumpărarea a peste 300 de mii de voturi. Candidatul partidului de guvernământ la prezidențiale a declarat că „există dovezi”.
Maia Sandu nu a renunțat la acuzații nici după aflarea rezultatelor prelimnare. În conferința de presă susținută la sediul staff-ului său electoral pe 21 octombrie, candidata PAS a spus că diaspora moldoveană, unde au votat peste 240 de mii de cetățeni, a salvat din nou democrația. Vorbind despre rezultatele scrutinului din 20 octombrie, ea a spus că este vorba de „un atentat asupra democrației” și a reluat afirmația că instituțiile statului au documentat cel puțin 150 de mii de cetățeni care ar fi fost plătiți pentru votul lor, ținta finală fiind una dublă. Șefa statului l-a invitat la o „dezbatere serioasă” pe contracandidatul ei, Alexandr Stoianoglo.
La rândul său, candidatul sprijinit de socuialiștii moldoveni, Alexandr Stoianoglo, a spus că acceptă ideea de organizare a unor dezbateri cu președinta Maia Sandu. El a calificat rezultatele scrutinelor din 20 octombrie drept „un miracol” și a acuzat guvernarea de mai multe ilegalități, printre care controlul asupra Comisiei Electorale Centrale și abuzul de resurse administrative.
Potrivit fostului procuror general, „consultanții puterii au încercat să asocieze popularitatea ideii de integrare europeană cu candidatul Maia Sandu, aflată în criză de credibilitate” iar acest lucru a pus „viitorul european al Republicii Moldova ar fi fost adus pe marginea unei totale discreditări”.
Făcând trimitere la turul doi al alegerilor, Stoianoglo a spus că va avea o „agendă unificatoare”, care va cuprinde inclusiv promovarea unei direcții clare pentru „dezvoltarea suverană în familia europeană a națiunilor”.
Din punctul meu de vedere, în acest moment este prea devreme pentru a face o predicție despre turul doi al alegerilor prezidențiale. Este cert că negocierile de culise pentru obținerea susținerii din bazinele electorale ale foștilor concurenți abia încep.
Spun însă că diferența de 13.600 de voturi, extrem de mică, dintre opțiunile pro și contra reduce practic la zero legitimitatea procedurii de modificare a Constitutiei.
Consider că visul integrării europene a fost folosit în mod egoist pentru evitarea unui tur al doilea al prezidențialelor.
Federația Rusă a contestat rezultatele electorale și a afirmat că alegerile nu au fost libere și este „greu de explicat” creșterea numărului de voturi în favoarea preşedintelui Maia Sandu şi a Uniunii Europene. De cealaltă parte, Comisia Europeană și Ministerul Român de Externe au denunțat „interferența fără precedent” a Rusiei în aceste scrutine.
Ex-ambasadorul Igor Munteanu, care a solicitat intervenția CEDO pentru excluderea domniei sale din cursa prezidențială, a notat referitor la afirmațiile Maiei Sandu despre coruperea procesului electoral că „nu este vorba doar se propaganda rusă și războiul hibrid, ci de rata de încredere a cetățenilor în statul moldovean pentru care autoritatea de stat ar trebuie să însemne răspundere, maturitate, viziune, nicidecum – aroganță și închiderea gurii”.
„Noi nu suntem aici să căutăm vinovați, ci să subliniem că țara nu a votat împotriva Europei, ci împotriva modului în care UE a fost prezentată de actualul guvern. Nu vorbiți de rău moldovenii că nu știu să voteze, că se lasă cumpărați de forțe ostile. Este complet fals. Moldovenii sunt pro-UE, dar nu acceptă ca aspirațiile lor autentice să fie exploatate pentr a masca ipocrizia și impotența unui guvern nefuncțional. Votul de ieri nu a fost anti-EUROPEAN, ci anti-ipocrizie”, a scris diplomatul moldovean pe rețelele de socializare.
Închei cu câteva gânduri despre conferința de presă din 21 octombrie 2024 susținută de Maia Sandu la sediul staff-ului său electoral acolo unde printre altele domnia sa a afirmat că votul negativ împotriva referendumului „este un atentat asupra democrației și libertății poporului nostru”.
Cel mai probabil, Maia Sandu ori cel care i-a scris discursul, consideră că dacă votezi împotriva PAS sau votezi împotriva referendumului inițiat de PAS execuți un atentat asupra democrației. Dacă continuăm această logică a Maiei Sandu, dacă ai o altă opinie ești „dușman al poporului moldovean”?
Da, pot înțelege faptul că actualului decident politic de la Chișinău nu-i place cum a votat electoratul moldovean. Nu înțeleg continuarea declarațiilor făcute de Maia Sandu referitoare la coruperea votului fără a se prezenta dovezi clare în acest sens din partea instituțiilor de forță.
Nu neg posibila existență a tentativelor de corupere sau de manipulare a alegătorilor, nu neg o posibilă interferență externă. În același timp, nu pot crede autoritățile moldovene doar pe cuvânt, întrucât toate tentativele de manipulare trebuie documentate și prezentate publicului.
În contextul în care actualul decident politic moldovean controlează totul, de la aparate de securitate la mass media, aceste declarații că cineva din afară este vinovat de rezultatul votului, seamănă mai degrabă cu o recunoaștere a incompetenței. Nu știu dacă Maia Sandu a dorit sau nu să critice instituțiile la comanda cărora se află persoane delegate de PAS.
Cert este că, dacă partidul primarului de Chișinău, Ion Ceban, nu ar fi fost în teren, cu peste 300 de membri și voluntari care au împărțit materiale informative în favoarea referendumului, rezultatul final al acestei consultări cu populația ar fi arătat mai rău, existând inclusiv riscul unui eșec.
Una peste alta, e sigur că rezultatul alegerilor prezidențiale și al referendumului arată gradul mic de încredere al cetățenilor moldoveni în autoritățile care au administrat acest stat timp de patru ani.
