Comisia Europeană a aprobat ieri, 22 octombrie, varianta revizuită a Planului Național de Redresare și Reziliență al României. Asta înseamnă că România va beneficia de fonduri importante pentru investiții, dar și că vom putea în continuare folosi centralele pe cărbune încă patru ani.
După revizuirea aprobată la Bruxelles, PNRR-ul României are o valoare totală de 21,4 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile și 7,84 miliarde de euro sunt împrumuturi cu dobândă avantajoasă.
De data aceasta banii vor merge către investiții în infrastructură, spitale, digitalizare, energie verde și modernizarea administrației și nu vor mai fi cheltuiți pentru plata pensiilor și a salariilor, ca în trecut, dă asigurări premierul.
„Revizuirea era necesară întrucât a trebuit să fie renegociate o parte dintre condițiile (jaloanele) și termenele pe care România și le-a asumat și care, din păcate, nu au fost îndeplinite.
De asemenea, sumele care ne-au fost alocate sub formă de împrumut nu mai puteau fi atrase până anul viitor. În aceste condiții, am avut ca prioritate menținerea unor jaloane și termene realiste și păstrarea în totalitate a fondurilor nerambursabile, de 13,5 miliarde de euro, în vederea asigurării fondurilor pentru investiții”, a scris premierul Ilie Bolojan pe facebook
Un capitol extrem de important din renegocierea PNRR este cel referitor la menținerea în funcțiune a centralelor pe cărbune.
„Prin această aprobare, România a obținut menținerea în funcțiune a centralelor pe cărbune din județele Gorj (Rovinari și Turceni) și Hunedoara (Valea Jiului), precum și a celor din Craiova și Râmnicu Vâlcea (Govora). Trei grupuri energetice vor rămâne active până la finalul anului 2029, iar alte două, cel puțin până la sfârșitul lunii august 2026.
Această decizie asigură stabilitatea sistemului energetic național, elimină riscul unor întreruperi în alimentarea cu energie și agent termic și înseamnă păstrarea a peste 4.500 de locuri de muncă în aceste zone. În același timp, România își continuă tranziția energetică prin investiții în centrale pe gaz, parcuri fotovoltaice și capacități de stocare”, explică Ilie Bolojan.
România se obligase să le închidă până la sfârșitul acestui an și ar fi trebuit în schimb să pună în funcțiune altele care să funcționeze pe bază de gaz. Ba chiar am primit de la UE 2,8 miliarde de euro în acest sens, însă banii au fost cheltuiți fără a se finaliza vreo licitație pentru centralele pe gaz.
„Unul dintre cele mai importante jaloane era cel de decarbonizare. Ne-am angajat să închidem centralele pe cărbune până la sfârșitul acestui an, urmând ca acestea să fie înlocuite cu centrale pe gaz sau parcuri fotovoltaice. Din păcate, investițiile care să le înlocuiască nu au fost realizate și, prin urmare, dacă nu ni s-ar fi acordat amânarea, în afara aspectelor de natură socială din zonele respective, nu am fi avut siguranța asigurării producției de energie necesare României”, recunoaște premierul.
Ilie Bolojan nu explică însă unde s-au dus cele peste două miliarde de euro și nici nu anunță că va solicita demararea unei anchete în acest sens.
Important este că nu se pierd circa 4.500 de locuri de muncă în zona Olteniei, dispare riscul unei pene de curent majore în această iarnă, iar prețul energiei electrice nu va crește de anul viitor, după cum dă asigurări ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
