Bate vântul schimbării la vârful marilor companii ale Statului, iar conducătorii acestora nu știu ce raportări să mai facă pentru a-și demonstra competența. O astfel de minunăție a fost anunțată ieri de mai-marii de la CNAIR: podul de la Brăila a fost în sfârșit conectat cu drumurile de legătură și recepționat de autorități.
„Astăzi s-a produs minunea. Din acest moment, putem spune că întregul proiect este recepționat și dat în circulație”, declara ieri, 27 iunie, purtătorul de cuvânt al CNAIR.
Și chiar are dreptate, este cu adevărat o minune.
Considerat o minunăție a ingineriei românești, podul de la Brăila a fost reasfaltat de cinci ori în nici doi ani ( de trei ori doar în 2023). În cele din urmă „chimiștii”, de la compania constructoare au nimerit o formulă la mixtura asfaltică astfel încât aceasta „să nu se mai ia pe roți” și să reziste la traficul intens și de mare tonaj.
Pentru a se asigura că nu mai au parte de astfel de probleme, autoritățile au solicitat o garanție cât mai mare. Au obținut o garanție de 10 ani, iar durata de viață este estimată la 120 de ani.
Protecție anticorozivă la elementele din metal
La acest pod a fost montat și funcționează un sistem de dezumidificare a tuturor ansamblurilor, inclusiv a tablierului metalic și a cablurilor. Acestea din urmă sunt izolate pe exterior cu o protecție care asigură etanșeitatea, iar aerul din interior este permanent dezumidificat și monitorizat astfel încât să se asigure un mediu anticoroziv.
Pentru a asigura durabilitate și protecție anticorozivă ridicată, tablierul este și el dezumidificat în interior. Anumite rigidizări longitudinale vor sunt utilizate drept canale pentru distribuția aerului dezumidificat în spațiul intern al tablierului. Un sistem de senzori monitorizează asigurarea păstrării stării de umezeală din casetă sub nivelurile ce provoacă oxidarea. Se va menține o umiditate relativă sub 40%, pentru a nu exista coroziune și pentru a permite circulația pe pod în siguranță, în orice anotimp.
Podul de la Brăila în cifre
Investiția a presupus amenajarea a 23 kilometri, dintre care 17 kilometri sunt pe teritoriul județului Tulcea.
Pe o lungime de 1,9 kilometri podul trece suspendat pe deasupra Dunării.
Podul are trei deschideri: o deschidere principală (1.120 m) și două deschideri laterale de 489,6 m pe malul Brăila și de 364,6 m pe malul Tulcea.
De o parte și de alta sunt prevăzute două viaducte de acces în lungime de câte 110 m fiecare. Drumul principal are două benzi pe sens și leagă județul Brăila de județul Tulcea, iar drumul de legătură spre Măcin are o bandă pe sens, în lungime de 4,3 km. În rest, sunt realizate intersecții giratorii, 33 de poduri, podețe, pasaje și o stație de taxare.
Pilonii au 192 m înălțime totală de la partea superioară a fundației și sunt localizați în aproprierea malurilor. Fiecare pilon este prevăzut cu scări și lift, accesul fiind permis din benzile de întreținere localizate pe ambele părți ale tablierului.
Pilonul Brăila este construit pe 72 piloți forați la 40 metri, iar la pilonul Tulcea pe 72 piloți de 38 metri.
Pentru construirea podului au fost folosiți peste 200.000 de m.c. de beton armat și 25.000 de tone de oțel beton.
Structura podului este alcătuită din 86 de segmente de tablier metalic. Acestea formează structura suprafeței de rulare a podului de la Brăila. Fiecare segment al tablierului metalic are o greutate medie de 250 de tone. Segmentele de tablier metalic au fost realizate la șantierul naval Brăila.
Este ultimul pod peste Dunăre înainte de vărsarea în Marea Neagră, cel mai mare din România și al treilea ca dimensiune din Europa.
În cadrul Master Planului General de Transport, podul de la Brăila figurează ca parte a Drumului Expres Focșani– Brăila – Tulcea – Constanța, drum planificat să conecteze Nordul Munteniei și Sudul Moldovei de Nordul Dobrogei.
