Ziua de 29 august, zi de post, este înscrisă cu roșu în calendar, indiferent de ziua săptămânii în care cade. Sărbătoarea Tăierii capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul încheie șirul sărbătorilor din anul bisericesc, an care se termină pe 31 august. Pe 1 septembrie începe un nou an bisericesc.
Tăierea capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul face parte din categoria posturilor de o zi din cursul anului bisericesc. alaturi de Înălțarea Sfintei Cruci, prăznuită la 14 septembrie și de Ajunul Botezului Domnului, cinstit pe 5 ianuarie.
Sfinții Părinți ne atenționează că luna august este o lună a ultimelor evenimente legate de cea de-a doua venire a Domnului, când va avea loc judecata întregului neam omenesc. În icoana Deisis a Judecatii de Apoi, Maica Domnului este înfățișată de-a dreapta lui Hristos, iar Ioan de-a stânga, amândoi mijlocind pentru mântuirea noastră.
Tăierea Capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, la fel ca celelalte mari sărbători ale lunii august (Schimbarea la Față și Adormirea Maicii Domnului), este o sărbătoare cu semnificație eshatologică, motivpentru care Sfinții Părinți au rânduit ca cele trei sărbători să fie prăznuite în luna august, ultima lună din anul bisericesc.
Martiriul Sfântului Ioan Botezătorul
Așa cum Domnul Hristos a pătimit pentru păcatele oamenilor, tot așa și Înaintemergătorul Său a îndurat moartea mucenicească, pentru fărădelegile lui Irod. În anul 31, tetrarhul Irod Antipa al IV-lea, fiul lui Irod cel Mare, s-a dus la Roma la împăratul Tiberiu.
Pe drum, Irod s-a oprit în casa fratelui său Filip, unde s-a aprins de patimă pentru soția fratelui său, Irodiada, care i-a promis că se va căsători cu el dacă se va despărți de soția sa, adică de fiica lui Areta, împăratul Arabiei cu care era căsătorit de mult timp. Când s-a întors la Roma, Irod Antipa și-a alungat soția lui legitimă și s-a căsătorit cu Irodiada, împotriva legii.
Pentru această nelegiuire, Ioan Botezătorul, păzitorul Legii lui Dumnezeu și propovăduitorul pocăinței, îl mustra pe Irod înaintea tuturor. Irod nu suferea mustrările prorocului și l-a pus în lanțuri. Irodiada, însă, plină de mânie, voia să-l ucidă. Dar nu putea, oprind-o chiar Irod însuși.
Temându-se chiar că poporul îl va ucide pe Ioan, Irod a poruncit să-l prindă și să-l închidă în temniță, unde a stat vreme îndelungată și se ucenicii lui se adunau și învățau legea Lui Dumnezeu.
Sosind ziua sa de naștere, Irod a poruncit să se facă ospăț mare. La acest ospăț, fiica Irodiadei, Salomeea, jucând și plăcând lui Irod și celor ce ședeau cu el, acesta i-a făgăduit, amețit de băutură, ca-i va da orice îi va cere, până chiar la jumătate din împărăția sa. Irodiada și-a sfătuit fiica să ceară Tăierea Capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul.
Irod s-a tulburat auzind aceasta, căci îl prețuia pe Ioan, dar a dat totuși poruncă să fie tăiat capul lui Ioan și adus pe tipsie. Fapta lui Irod nu a rămas nepedepsită, deoarece Areta, pentru a se răzbuna de supărarea adusă fiicei lui a cucerit castelul Maherus și o parte din pământul Iudeii. După ceva timp, Irod s-a dus la Roma ca să obțină titlul de rege de la împăratul Caligula, ca și fratele său, Agripa.
Împăratul însă aflase că se unise cu parții (imperiul Persan), că uneltea împotriva romanilor și că se pregătea să înarmeze 70.000 de oameni. Pentru acestea i-a luat stăpânirea tetrarhiei Iudeii, i-a confiscat averea și l-a exilat (în anul 38) împreună cu Irodiada, mai întâi la Lugdun (Lyon) în Galia și apoi la Ilard în Spania.
Astfel, Irod s-a sfârșit acolo în mizerie și boală, după ce mai întâi a văzut groaznica moarte a Salomeei.
Preoții ne atrag atenția să nu ne asemănăm cu Irod, care ospătând fără măsură, a cerut ca Salomeea să-i danseze, oferindu-I ca răsplată capul Sfântului Ioan Botezătorul. Scrie în Minei: „Căci capul Înaintemergătorului a fost tăiat la ospătț datorită jocurilor desfrânatei dansatoare și datorita îmbuibării… Pentru aceasta, fraților, cu sârguință să cinstim ziua aceasta, cu rugăciuni și cu post petrecând în întreaga înțelepciune și fugind de obiceiul cel prea rău al beției”.
Născut în cetatea Orini, Sfântul Ioan Botezătorul este fiul Elisabetei şi al preotului Zaharia. Zaharia, preot al Legii Vechi, În timp ce Zaharia slujea la templu in Ierusalim, Arhanghelul Gavriil i-a vestit că Elisabeta va naşte un fiu la bătrâneţe şi se va chema Ioan. Dar necrezând, Zaharia a rămas mut până la botezul pruncului Ioan.
Sfântul Ioan Botezătorul este cel ce a anunţat venirea lui Hristos și îi avea pregătește calea.
Este numit Înaintemergătorul sau Îngerul Domnului, fiind ultimul din prorocii Vechiului Testament care face legătura cu Noul Testament. A început a predica în primul an al guvernării lui Pilat din Pont (anul 26 d.Hr.).
Îl descoperă lumii pe Hristos ca fiind Mesia – Fiul lui Dumnezeu, iar primele cuvinte de învăţătură ale Sfântului Ioan Botezătorul au fost: „Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor”.
Întru slava Sfântului Ioan Botezătorul sunt așezate în calendar șase sărbatori: trei cu cruce roșie (7 ianuarie- Soborul Sfantului Proroc Ioan Botezatorul, 24 iunie -Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul si 29 august – Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul) și trei cu cruce neagră: Zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul este stabilită pe 23 septembrie. Capul Sfantului Ioan a avut, dupa tradiția Bisericii, o istorie aparte. El a fost de trei ori pierdut și de trei ori aflat. Prima și a doua aflare a capului este sărbatorita pe 24 februarie, iar A treia aflare a capului Sfântului Ioan Botezatorul este prăznuită pe 25 mai.
Surse: Viețile sfinților; crestinortodox.ro; basilica.ro
