Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este numit în popor Sfântul Ioan de toamnă. Crucea-mică, Sfântul loan cap tăiat, loan taie capul pe varză sau Brumariul. Sărbătorită pe 29 august în calendarul creștin ortodox, Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, amintește în întreaga lume creștină de martiriul Sfântului Ioan Botezătorul, precursorul Domnului Iisus Hristos, care a fost decapitat la porunca regelui Irod Antipa.
Sfântul Ioan Botezătorul este una dintre cele mai cunoscute figuri din creștinism, cunoscut pentru rolul său de a pregăti calea pentru venirea lui Iisus Hristos și pentru botezarea lui în râul Iordan. Povestea decapitării sale este relatată în Evanghelii: Irod Antipa a fost convins să-l decapiteze pe Sfântul Ioan la cererea Irodiadei, soția fratelui său, care fusese criticată de Ioan pentru căsătoria lor imorală. Irodiada, prin fiica sa Salomeea, a cerut capul lui Ioan ca răsplată pentru un dans care l-a încântat pe Irod, iar regele, deși reticent, a îndeplinit cererea.
În popor se crede că în ziua de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul nu este bine să începi lucruri noi, să faci schimbări majore în viață sau să călătorești, deoarece se consideră că aduce ghinion.
În unele zone rurale, se crede că nu este bine să mergi la scăldat în râuri sau ape curgătoare, pentru a evita riscul de înec sau alte accidente, din respect pentru martiriul Sfântului Ioan.
Potrivit unor credințe străvechi, această zi este deosebit de periculoasă, fiind ținută pentru a nu ne îmbolnăvi de friguri.
În unele zone, există credința că nu trebuie să se consume fructe sau legume rotunde, care amintesc de forma capului, dar nici usturoi sau ceapă. De asemenea, nu se consumă alimente roșii, cum ar fi roșiile sau pepenii, pentru a nu simboliza sângele Sfântului Ioan.
Nu se folosește cuțitul, nici alte obiecte tăioase. Se spune că nu este bine să tai nimic în această zi, nici măcar pâinea, pentru a nu aminti de actul decapitării Sfântului Ioan. Pâinea este ruptă cu mâna în loc să fie tăiată. De asemenea, nu este bine să mâncăm varză.
Este un obicei ca, în această zi, să se ofere pomeni pentru cei adormiți. Aceasta constă în împărțirea de colivă, pâine și fructe în memoria celor care au trecut în neființă, având speranța că Sfântul Ioan va mijloci pentru sufletele lor.
În ziua de 29 august se ține post. În vremurile de demult exista obiceiul unui post aspru care începea pe 29 august și ținea aproximativ două săptămâni. De Crucea mică, începea postul negru, numit şi sec, de la cruce până la cruce (Înălţarea crucii, 14 septembrie).
Din bătrâni exista credința că prin acest post se mântuiește sufletul de păcatele cele grele. De mai multe ori se posteşte de părinți pentru blestemǎțiile şi vorbele urâte şi grele vorbite în ceasuri necurate, în mânie şi furie contra copiilor.
Acest post se tine cu mâncarea în fiecare zi a unei pogăci (turte) de grâu sau turtă de mălai, coaptă în spuză, pe care singur păcătosul sau cel ce posteşte trebuie să o facă şi să o coacă şi pe care nimeni altcineva să nu o atingă. Turta se frânge cu mâinile, iar fărâmituril se strâng si se pun sub o icoană sfântă, de obicei icoana Preacuratei. La păcate mai uşoare se pot mânca şi poame. Asemenea este oprita dormirea pe aşternut ridicat (in pat), ci pe pământ şi, de se poate, fără aşternut, numai la căpătâi o perină umplută cu paie de grâu şi neacoperit cu nimic.
În prezent, potrivit Bisericii Ortodoxe Române, în ziua sărbătorii Tăierii Sfântului Ioan Botezătorul este bine să se țină post, o dată pentru a nu ne asemăna cu Irod, care din cauza ospățului i-a cerut Salomeei să-i danseze și drept răsplată i-a oferit capului Sfântului Ioan Botezătorul și în al doilea rând pentru a semăna cu Sfântul Ioan care a dus o viață cumpătată.
Surse: Tudor Pamfile – Sărbătorile la români; Antoaneta Olteanu – Calendarul poporului român; Elena Niculiță-Voronca – Datinile și superstițiile poporului român
