Conducerea Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (C.O.T.A.R.) a făcut scandal la Guvern pe tema concurenței neloaiale practicată de șoferii de ride-sharing, gen Uber sau Bolt. În numele taximetriștilor pe care îi reprezintă, cei de la COTAR au cerut, printre altele, ca numărul de mașini ale transportatorilor de persoane particulari să fie drastic diminuat, dar și ca firmele respective să plătească impozit în România, pentru comisioanele încasate de la șoferii de transport alternativ.
„Am propus, la întâlnirea de la Guvern la care au participat reprezentanți ai asociațiilor de taxi, ai aplicațiilor de intermediere a comenzilor și reprezentanți ai Guvernului, respectiv ai Ministerului Transporturilor, Ministerului Muncii și Ministerului Digitalizării, o serie de modificări legislative pentru a se face corect plata taxelor și impozitelor în cazul firmelor și persoanelor care fac transport alternativ”, anunță reprezentanții COTAR.
„Cei care fac transport alternativ trebuie să aibă niște reguli clare. Asociația și companiile Uber și Bolt reprezintă platforme digitale, nu transportatori. Ei intermediază o așa-zisă comandă de la un potențial client către un transportator. Digitalizarea este una, iar transporturile sunt altceva. Statul român le-a dat voie să funcționeze ca platformă digitală, nicidecum să facă regulile în transportul de persoane. Ei susțin că transportul alternativ nu este taximetrie pentru că mașinile nu merg pe prima bandă, dar dacă li s-ar da voie să facă și asta, bucureștenii și-ar da seama cât de mulți sunt, pentru că ar bloca traficul pe acele benzi.
Aceste platforme trebuie să-și plătească taxele și impozitele în România, dar trebuie să înțeleagă toată lumea că ei nu reprezintă transportatorii și nici n-au de ce să propună ei reguli în domeniul transporturilor”, a declarat Vasile Ștefănescu, președintele COTAR.
„Avem următoarele situații: dacă un taximetrist ia 2 lei în plus pentru o cursă, se spune că a luat sau a pretins bani în plus și a păcălit clientul, dar dacă o cursă cu o mașină de transport alternativ costă 20 de lei și la final clientul plătește 90 de lei, ei pretind că nu este păcălit clientul, pentru că tariful se calculează în funcție de aglomerația din trafic și de condițiile meteo. Vrem să avem aceleași reguli pentru același tip de transport, iar activitatea celor care fac transport alternativ este aceeași cu cea de taximetrie, chiar dacă se dau comenzile, se calculează tariful și se încasează banii prin intermediul unor platforme”, mai solicită Ștefănescu.
Acesta aduce drept argumente unele recomandări făcute de Consiliul Concurenței. „Consiliul Concurenței propune ca toți utilizatorii aplicației, fie că sunt șoferi sau pasageri, să fie notificați prin aplicație și alte mijloace electronice referitor la orice modificare a tarifului standard – preț/km. De asemenea, Consiliul Concurenței recomandă interzicerea practicării tarifelor standard diferențiate pe anumite intervale orare considerate „de vârf”, pentru că reprezintă un comportament netransparent și potențial înșelător pentru pasageri. În plus, utilizatorii ar trebui să aibă acces facil la multiplicatorul de preț, care echilibreză raportul dintre cerere și ofertă, în acest fel putând lua decizii informate. Prin urmare, propunerea Autorității nu vizează modul de funcționare al prețurilor dinamice.Totodată, Consiliul Concurenței propune ca și clienților să le fie pusă la dispoziție, opțional, o hartă cu zonele de tarif dinamic, cum este cea folosită de conducătorii auto.
Autoritatea mai propune schimbarea politicii privind anularea curselor de către șoferi. În prezent, șoferii pot anula gratuit cursele, în timp ce pasagerii sunt taxați pentru anularea acestora după primele două minute, ceea ce duce la situații inconfortabile pentru pasageri, precum creșterea nejustificată a timpului de așteptare sau imposibilitatea de a găsi o cursă în anumite condiții date”, susțin reprezentanții taximetriștilor.
Aceștia au mai solicitat guvernanților să modifice legislația astfel încât veniturile platformelor Bolt și Uber provenite din comisioanele încasate de la șoferii de ride-sharing să fie impozitate în România.
Însă cea mai importantă modificare pe care o solicită cei de la COTAR se referă la limitarea numărului de mașini care efectuează transport alternativ: „Numărul copiilor conforme emise la nivelul localității de autorizare permanentă nu poate depăși în nici un moment jumătate din numărul de autorizații taxi emise conform Legii nr. 38/2003 pentru aceeași localitate de autorizare. Activitatea se va desfășura numai în localitatea de autorizare, sau Consilul Local al autorității de autorizare va stabilii și va corela transportul din localitate în funcție de traficul, poluarea, confortul și siguranța cetățeanului astfel: de câte autobuze, tramvaie, taxiuri sau transport alternativ este nevoie pe raza localității, respectiv pe raza Municipiului București”.
„Principiul de la care s-a pornit pentru solicitarea acestor reglementări este cel al echității, fiind vorba despre aceeași categorie de transport de persoane: taxe și impozite egale, tratament egal, număr de licențe/copii conforme egal, calculat pe aceleași criterii ca și în cazul taximetriei, plata RCA -ului la fel ca în cazul taxiurilor, fiind vorba despre mașini folosite pentru activitatea de transport persoane, introducerea aceluiași principiu de tarifare și a tuturor dispozitivelor impuse prin lege pentru taxarea curselor, etc. Cerem aceste modificări pentru a apăra drepturile membrilor noștri, din COTAR făcând parte inclusiv Camera Națională a Taximetriștilor, care deține 36 de filiale, însumând peste 65% din activitatea de taximetrie din România”, mai spun cei de la COTAR.
Aceștia nu explică însă de ce îi evită clienții, care preferă să plătească mai mult pentru o călătorie cu Bolt sau Uber, decât să negocieze tariful cu șoferii de taxi.
