Ilie Bolojan participă în aceste zile la summit-ul Consiliului European, întâlnire extrem de importantă la care se discută despre poziția UE față de susținerea Ucrainei în războiul cu Rusia. După prima zi a lucrărilor, președintele interimar a dezvăluit care sunt primele decizii adoptate la Bruxelles, referitoare la politica externă a UE, la aspecte care țin de migrație, de războiul din Ucraina și, foarte important, de partea de apărare și securitate a Europei.
Ilie Bolojan a făcut ieri, 20 martie, un rezumat al deciziilor adoptate în prima zi a summit-ului CE de la Bruxelles.
„O direcție importantă este partea de simplificare și de reducere a birocrației. Asta înseamnă că atât la nivel european, dar și la nivel național se va lucra pe partea de dereglementare, pe partea de simplificare, în așa fel încât să fie reduse costurile administrative, pentru ca firmele să cheltuiască mai puțin pentru a se conforma”, este un prim anunț al liderilor UE.
În acest sens, urmează a fi simplificate achizițiile în general, cu specific pe cele legate de apărare, în așa fel încât procedurile să nu mai fie atât de birocratice.
O altă direcție importantă asupra căreia s-a căzut de acord este cea legată de energie la prețuri accesibile.
„Se are în vedere interconectarea piețelor de energie, planificarea investițiilor în zona transfrontalieră, autorizarea proiectelor de energie în termene cât mai scurte, în așa fel încât să creștem capacitățile de producție în domeniul energiei și să avem o piață a energiei comună.
Pentru țara noastră, acest domeniu este foarte important cel puțin din două considerente, pentru că, dacă vom simplifica, de exemplu, legislația care autorizează finalizarea lucrărilor la hidrocentralele pe care le avem începute de peste 30 de ani, vom face ca într-un timp mult mai scurt, într-un an-doi, să avem aceste hidrocentrale funcționale, să avem o îmbunătățire a mixului energetic, pentru că prețul energiei produse pe hidro este mult mai bun decât a celei pe combustibili fosili… odată cu realizarea investițiilor pe nuclear în România, cu finalizarea acestor hidrocentrale și cu creșterea producției de gaz din Marea Neagră, am putea fi în situația în anii următori ca să exportăm noi energie din România. Și în felul acesta, s-ar crea niște avantaje atât pentru companiile românești, dar și pentru piața de energie în general”, a declarat aseară președintele Bolojan.
Poate cel mai important subiect discutat ieri la Bruxelles se referă la apărarea și securitatea europeană. Se are în vedere accelerarea măsurilor pentru pregătirea apărării europene, în așa fel încât să existe o consolidare importantă într-un termen de cinci ani de zile, NATO rămânând în continuare să fie fundamentul apărării colective.
„Asta înseamnă că, în perioada următoare, statele membre vor putea să deruleze achiziții pentru apărare în comun, ceea ce este o oportunitate pentru industria națională de apărare pentru a intra în lanțurile valorice ale industriei europene de apărare sau în cele globale de apărare.
În perioada următoare, atât Ministerul Apărării, cât și Ministerul Economiei, companiile private care sunt în domeniul apărării, dar și alte companii care sunt furnizoare în industria auto de componente, care pot fi transferate în industria de apărare, vor avea o oportunitate și vor trebui să lucreze, cel puțin ministerele pentru a analiza oportunitățile legate de aceste finanțări, în așa fel încât să intrăm în niște conglomerate europene de apărare, pe partea de producție, pentru a putea derula achiziții comune și pentru a putea accesa finanțările care ne sunt puse la dispoziție de către Uniunea Europeană, prin deciziile care s-au luat la Consiliul trecut”, a spus Ilie Bolojan, cu referire la banii puși la bătaie de UE în cadrul programului ReArm Europe.
Singura țară care a avut o poziție discordantă, opunându-se în mod constant oricăror eforturi de intensificare a ajutorului militar pentru Ucraina sau de avansare a cererii acestei ţări de a deveni membră a Uniunii Europene, a fost, din nou, Ungaria.
S-a decis însă ca poziția majoritară a 26 de state să fie prioritară unei opoziții constante a unui singur stat, urmând ca deciziile la care Ungaria se opune să fie publicate într-un text separat și publicat ca fiind o decizie oficială a CE.
