Începând de la prima oră a zilei de 4 aprilie a început oficial campania electorală pentru alegerea președintelui României. Niciunul dintre cei 11 candidați nu s-a sinchisit însă de calendarul oficial și cu toții au plecat în turnee electorale sau au postat bannere și afișe de campanie cu mult timp înainte de data oficială a începerii campaniei electorale. Spre deosebire de campania din noiembrie 2024 există însă mult mai multe prevederi care constrâng candidații să respecte anumite reguli de promovare, cu precădere în campaniile efectuate pe rețelele de social media.
Conform prevederilor legale, în campania electorală pot fi utilizate numai următoarele tipuri de materiale de propagandă: afişe electorale cu dimensiunile de cel mult 500 mm o latură şi 350 mm cealaltă latură; afişele electorale prin care se convoacă o reuniune electorală vor avea 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură şi vor fi amplasate în locurile speciale pentru afişaj; materiale de propagandă electorală audio sau video, difuzate de mass-media audiovizuală; publicitate în presa scrisă; materiale de propagandă electorală online; broşuri, pliante şi alte materiale tipărite.
Conform unei decizii a AEP, toate materialele publicitare politice (materialele de propagandă electorală) trebuie evidenţiate, astfel încât să se vadă clar că este vorba despre un material de propagandă, plătit.
În localități, primarii sunt obligați să asigure dispunerea de panouri electorale distincte de cele amplasate pentru alte tipuri de alegeri. Pe un panou electoral fiecare candidat poate aplica un singur afiş electoral.
Anul acesta au fost luate mai multe decizii de sancționare a campaniei electorale mascate sau prin mijloace considerate ilegale.
În luna ianuarie, Guvernul a decis prin OUG ca la aceste alegeri, candidații să fie obligați să publice numele sponsorilor materialelor publicitare electorale urcate pe rețelele de social-media. În plus, aceștia sunt obligați să furnizeze informații cu privire la adresă și sediu, la sumele cheltuite și la publicul-țintă căruia i se adresează respectivul material publicitar. În caz contrar, riscă, pentru fiecare încălcare a acestor norme, o amendă cuprinsă între 15.000 și 50.000 de lei.
În schimb, dacă o platformă de social-media nu înlătură, în termen de cinci ore de la notificarea AEP un material publicitar urcat ilegal, atunci amenzile pot ajunge de la 1% până la 5% din cifra de afaceri a respectivei platforme.
Ca și la alegerile precedente, sunt interzise materiale publicitare politice (materiale de propagandă electorală) care combină culorile într-o succesiune ce reproduce drapelul României sau al altui stat, indiferent de mediul de publicare a acestora, cu excepţia situaţiei în care respectiva succesiune de culori este reprodusă de semnul electoral al competitorului electoral.
Sunt interzise utilizarea în scop electoral a vehiculelor inscripţionate sau colantate cu sloganuri de campanie sau cu imagini ale candidaţilor, precum şi cu alte referiri la competitorii electorali, utilizarea vehiculelor care difuzează materiale audio, în mers sau staţionar, organizarea de spectacole, serbări, focuri de artificii, utilizarea de bannere, mesh-uri, corturi publicitare, pavilioane publicitare, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcţionale, structuri de publicitate autoportante, mijloace de publicitate, panouri publicitare, proiecte publicitare speciale, publicitate luminoasă şi oricare alte materiale electorale care nu sunt prevăzute la art. 36 alin. (2) din Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
În preziua votării şi în ziua votării, îndepărtarea materialelor publicitare politice (materialelor de propagandă electorală) de orice tip din clădirea sediului secţiei de votare din ţară şi de pe respectiva clădire se dispune de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi se duce la îndeplinire prin persoanele desemnate de primar, de îndată.
În eventualitatea, foarte probabilă de altfel, a organizării unui al doilea tur de scrutin, partea a doua a campaniei electorale va începe imediat după validarea rezultatelor primului tur de către Curtea Constituţională şi se va încheia la data de 17 mai, ora 7:00.
Conform BEC, ordinea pe buletinul de vot a celor 11 candidaţi pentru primul tur, programat să aibă loc la data de 4 mai, este următoarea:
* poziţia 1 – George Nicolae Simion (Alianţa pentru Unirea Românilor);
* poziţia 2 – George Crin Laurenţiu Antonescu (Alianţa Electorală România Înainte);
* poziţia 3 – Elena Valerica Lasconi (Uniunea Salvaţi România);
* poziţia 4 – Cristian Vasile Terheş (Partidul Naţional Conservator Român);
* poziţia 5 – Marcela Lavinia Şandru (Partidul Umanist Social Liberal);
* poziţia 6 – Victor Viorel Ponta (candidat independent);
* poziţia 7 – Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie);
* poziţia 8 – Silviu Predoiu (Partidul Liga Acţiunii Naţionale);
* poziţia 9 – John-Ion Banu-Muscel (candidat independent);
* poziţia 10 – Petru Daniel Funeriu (candidat independent);
* poziţia 11 – Nicuşor-Daniel Dan (candidat independent).