Fiți vigilenți, fiți detectivi, pare a fi noul slogan al autorităților în contextul reluării alegerilor pentru alegerea președintelui României. Speriați de influența imensă a „boților și tiriboților”, ca să cităm din Marcel Ciolacu, prin utilizarea rețelelor de socializare, liderii politici aflați la butoane au decis să supravegheze drastic tot ceea ce se postează în mediul online, în perioada campaniei electorale, prin intermediul AEP. Mai mult, cetățeanul de rând, Măria-Sa Alegătorul este îndemnat să facă pe detectivul particular în depistarea boților și să raporteze aceste abateri de la normele stricte impuse tot de AEP.
„Expansiunea fenomenelor de propagare a știrilor și informațiilor false, precum și de simulare a susținerii publice pentru o idee cu ajutorul roboților automatizați constituie vulnerabilități ale climatului de integritate aferent campaniilor electorale care urmează să se desfășoare în anul 2024”, se spune în ”Ghidul de prevenire și combatere a acțiunilor de dezinformare a alegătorilor” elaborat de AEP.
Experții instituției au dat și definiții pentru termenii cu care cetățeanul de rând nu este obișnuit.
„Dezinformarea, ca instrument de influențare a opiniei și comportamentului alegătorilor, este utilizată cu scopul de a distorsiona percepția electoratului sau pentru a crea un nou curent de opinie care generează confuzie privind calitatea proceselor electorale, subminând democrația și libertatea. Adesea, dezinformarea implică utilizarea de conturi automatizate digitale pentru astroturfing, dezvoltarea unor rețele de urmăritori falși, crearea unor videoclipuri care au conținut fals sau manipulatoriu, promovarea publicității direcționate (targetată), trolling organizat, meme-uri (elemente vizuale cu text de impact asociat) sau alte asemenea instrumente”, explică cei de la AEP.
Pe locul întâi în topul dezinformării s-ar situa știrile false, așa-numitele fake news. Conform celor de la AEP, astfel de informații false nu sunt altceva decât titluri care promit senzaționalul, sau care sunt redactate de o manieră alarmistă, dramatică. Acestea pot fi identificate după modul în care sunt scrise articolele și anume scrierea cu majuscule, erori repetate de ortografie, erori de traducere, semne de punctuație care induc dramatism, alarmare etc., sau după formulările evazive care conduc la presupuneri, lansarea de zvonuri sau conspirații.
„Verificarea informației publicate constituie o analiză amănunțită, ghidată de o întrebare de bază: „Cum știm asta?”. Astfel, pentru a afla veridicitatea informației este necesar ca alegătorii să adopte o atitudine de detectiv (fact-checker), cu o gândire critică”, ne îndrumă instituția care se ocupă de organizarea și supravegherea alegerilor.
Votantul trebuie să fie vigilent și să acorde o atenție sporită denumirilor neobișnuite, „generice sau obscure, care nu pot fi asociate unei organizații/instituții cu o bună reputație. Numele domeniului surselor legitime de știri este același cu cel al sursei, iar terminația URL-ului indică țara de unde provine pagina de internet la care a fost publicată știrea/informația (ex. – .ro pentru România, .uk pentru Marea Britanie) sau scopul (.edu pentru scop educațional, .org pentru organizații de drept public). Domeniile de care specialiștii recomandă să ne ferim sunt cele cu terminație suspectă, de forma „.com.co”. Unele site-uri false sunt copii ale unor site-uri de încredere cu un URL modificat foarte puțin, aproape insesizabil, pentru a induce în eroare. Verificați cu atenție ca niciun caracter din denumirea site-ului să nu fie modificat”, este sfatul specialiștilor în combaterea dezinformării.
Aceștia explică pe înțelesul lui Marcel Ciolacu ce anume sunt boții și chatboții:
*„Pe rețelele sociale, dacă apar litere și numere aleatorii ar butea fi un bot (un program software automat). Dacă vedeți un cont neverificat (care nu conține, lângă nume, bifa de verificare), care postează de sute de ori pe zi, trebuie să verificați cu atenție”.
*„Chatboții (aplicații software concepute pentru a imita o conversație de tip uman pe baza indicațiilor utilizatorului), creatorii de imagini și clonatorii de voce pot produce conținut care pare creat de om, inclusiv materiale de tip deepfake. Unele știri, informații, articole sau postări sunt create prin solicitarea unei persoane în cadrul chatboților a unor articole sau informații care amplifică o anumită narațiune, iar rezultatul este postat pe un site web. De asemenea, există un proces automat prin utilizarea boților pentru a extrage date și conținut dintr-un anumit site web (web scrapers). Acești boți caută articole care conțin anumite cuvinte cheie și rescriu informațiile sau știrile pentru a evita acuzațiile de plagiat. Rezultatul este postat automat online. Un instrument pentru identificarea site-urilor generate de inteligența artificială este NewsGuard”, sunt explicațiile oferite de experții AEP.
Un alt sfat se referă la verificarea datei de publicare a unui material, față de cea la care s-a produs un anumit eveniment: „Uneori conținutul este distribuit la mult timp după ce a fost publicat prima oară pentru a induce o falsă impresie de noutate. Chiar și atunci când sursa pare a fi una credibilă, trebuie evaluat contextul publicării materialului”.
Trebuie precizat că „Ghidul alegătorului circumspect” conține 19 pagini, o mare parte dintre acestea fiind dedicate jurnaliștilor, care sunt învățați cum să redacteze și să relateze știri sau reportaje în perioada de campanie electorală.
La toate sfaturile de mai sus adăugăm și noi unul: indiferent de promisiunile electorale ale unuia sau altuia dintre candidați și indiferent de simpatiile sau antipatiile politice, important este ca în data de 4 mai să vă prezentați la vot.
