Sărbătorită în fiecare an pe 15 septembrie, Ziua internațională a democrației aduce în prim plan importanța fundamentală a valorilor democratice, lupta constantă pentru menținerea lor și modul în care acestea influențează societatea modernă.
Adunarea Generală a ONU a stabilit Ziua internațională a democrației printr-o rezoluție adoptată în 2007 și a fost sărbătorită pentru prima dată în 2008. Alegerea acestei date s-a bazat pe adoptarea Declarației universale privind democrația de către Uniunea Interparlamentară în 1997, care definește democrația ca o valoare universală, la care fiecare individ are dreptul să participe.
Ziua internațională a democrației a fost creată pentru a încuraja guvernele, organizațiile și cetățenii să se angajeze în susținerea și protejarea democrației. Aceasta presupune nu doar existența unor procese electorale corecte și transparente, dar și respectarea drepturilor omului, a statului de drept și asigurarea unei guvernări participative și incluzive.
Democrația este mai mult decât o simplă formă de guvernare; ea reprezintă o cultură politică bazată pe libertate, egalitate și participarea activă a cetățenilor la luarea deciziilor. Într-o democrație funcțională, fiecare cetățean are dreptul de a-și exprima opinia, de a participa la procesul politic și de a se bucura de drepturile și libertățile fundamentale.
Ziua internațională a democrației oferă o oportunitate pentru a evalua progresul democrației la nivel global și pentru a sublinia importanța consolidării acesteia. Totodată, ea pune accent pe necesitatea de a aborda provocările contemporane care amenință democrația, precum: corupția și lipsa de transparență; injustiția socială; discriminarea și excluderea grupurilor vulnerabile; restrângerea libertății presei și manipularea informațiilor; ascensiunea populismului și extremismului.
Deși democrația este idealul către care tind multe țări, nu toate statele reușesc să o implementeze sau să o mențină în mod eficient. În ultimii ani, s-au înregistrat îngrijorări la nivel global privind deteriorarea instituțiilor democratice și restrângerea drepturilor cetățenilor în anumite regiuni.
Polarizarea politică, influența excesivă a banilor în politică și manipularea opiniei publice prin știri false și rețele sociale sunt doar câteva dintre problemele cu care democrațiile moderne se confruntă. Ziua internațională a democrației atrage atenția asupra nevoii de a proteja aceste instituții fundamentale și de a educa cetățenii cu privire la importanța implicării lor active în viața politică.
În fiecare an, Ziua internațională a democrației are o temă specifică care reflectă aspectele critice ale democrației din acel moment. Temele selectate urmăresc să aducă în prim-plan anumite provocări specifice și să încurajeze guvernele și cetățenii să abordeze aceste aspecte în mod activ. Tema din 2024 este „Un an de alegeri”.
În 2024, anul alegerilor, jumătate din populația lumii merge la vot pentru a alege noi guverne și reprezentanți care vor modela viitoarea politică. Aceste alegeri au loc într-un context de retrocedare democratică globală, jumătate din toate țările chestionate într-un raport recent confruntă cu declinuri democratice, iar toate regiunile manifestând erodarea respectului pentru drepturile de bază, inclusiv libertatea de exprimare și de întrunire. O atenție specială va fi acordată rolurilor tinerilor și femeilor în aceste discuții în cadrul programului Women and Youth Democratic Engagement (WYDE). Această inițiativă emblematică a UE își propune să promoveze pluralismul politic și incluziunea proceselor democratice. (epd.eu-international-democracy-day)
În întreaga lume, această zi este marcată printr-o serie de evenimente și activități menite să atragă atenția asupra importanței democrației și să stimuleze dezbaterile publice referitoare la starea actuală a democrației și soluțiile pentru îmbunătățirea ei.
ONG-uri, activiști și organizații civice desfășoară campanii pentru a informa cetățenii cu privire la drepturile și responsabilitățile lor într-o democrație.
În multe țări, se organizează sesiuni de educație civică pentru tineri, pentru a-i învăța despre importanța votului, drepturile civile și rolul lor în societatea democratică.
Ziua democrației este adesea legată de eforturile de promovare și protejare a drepturilor omului, deoarece democrația autentică nu poate exista fără respectarea acestor drepturi fundamentale.
Ion Rațiu, una dintre cele mai importante personalități politice românești postcomuniste, a rămas cunoscut pentru viziunea sa clară și profundă despre democrație. O frază celebră, rămasă în memoria colectivă, reflectă viziunea sa corectă asupra democrației: „Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca tu să ai dreptul de a nu fi de acord cu mine.”
Această declarație sintetizează esența democrației, așa cum o înțelegea Rațiu: un sistem care permite dezbaterea liberă, respectul pentru opiniile diferite și dreptul fiecărui individ de a-și exprima părerea, chiar dacă aceasta contravine punctelor de vedere ale celorlalți. Această idee subliniază un principiu de bază al democrației, acela de a respecta diversitatea de opinii și de a accepta contradicțiile ca fiind parte dintr-o societate liberă.
Rațiu a fost un susținător neobosit al democrației, libertății și statului de drept, iar activitatea sa politică și discursurile publice au avut un impact semnificativ asupra promovării acestor valori în România postcomunistă.
„Libertatea ta se termină acolo unde începe libertatea mea.” Un principiu fundamental al democrației și drepturilor omului, păstrează în prim plan faptul că libertatea individuală este esențială, dar nu este absolută. Fiecare persoană are dreptul la libertate, dar aceasta trebuie exercitată cu respect pentru libertatea și drepturile celorlalți membri ai societății. Acest concept este adesea invocat în contextul dezbaterilor privind limitele libertății de exprimare, alegerile personale și responsabilitățile pe care le avem față de ceilalți într-o societate democratică.
