În fiecare an, pe data de 29 ianuarie este sărbătorită Ziua Internațională a Automobilului după ce, pe 29 ianuarie 1886, inginerul german Karl Friederich Benz(1844-1929) a înregistrat , pentru brevetul de inventator, propriulul său „vehicul propulsat de un motor cu benzină”.
Istoria automobilului este foarte bogată și datează din secolul al XV-lea. Primele idei, desene ori modele de vehicule pentru transport fie terestru sau spațial ne parvin de la celebrul umanist italian, Leonardo da Vinci.
Ulterior ele aveau să-i inspire pe temerarii urmași ai lui Da Vinci, iar de aici și până la apariția primelor mașini (fie că vorbim de mașinile pe abur, benzină, gaz ori de mașinile electrice) nu a fost decât o chestiune de timp.
De-a lungul istoriei, au fost create diferite tipuri de vehicule acționate de motoare cu abur, electrice și pe benzină, în diverse stiluri și variante constructive.
Primul moment important din istoria automobilelor îl reprezintă crearea, în anul 1769, a vehiculului rutier autopropulsat, cu motor cu abur, construit de inginerul militar francez Nicolas-Joseph Cugnot, care putea transporta la bord patru persoane și era folosit de armata franceză.
Nicolas-Joseph Cugnot s-a născut în Void-Vacon, Lorraine și a fost instruit ca inginer militar. Este însărcinat de Ministerul de Război francez să dezvolte un mijloc de transport pentru artilerie. Vehicolul de transport bazat pe motor cu abur a fost prezentat la Paris în anii1769-1970
Între anii 1832-1839, inventatorul scoțian Robert Anderson a lansat primul prototip de vehicul electric acționat de baterii nereîncărcabile, fiind considerat unul din inițiatorii automobilului electric.
În anul 1885, inginerul german Karl Benz (născut Karl Friedrich Michael Vaillant) a construit primul automobil alimentat de un motor cu ardere internă.
Benz Patent Motorwagen fost primul automobil conceput în întregime ca atare pentru a genera propria sa putere, motiv pentru care Carl Benz este considerat primul inventator.
Caracteristicile majore ale vehiculului cu două locuri au fost motorul compact cu un singur cilindru în patru timpi, care putea dezvolta o putere de 0,75 CP (0,55 kW), instalat orizontal în spate, cadrul tubular din oțel, diferențialul și cele trei roți cu spițe.
Automobilul putea atinge, pe drum drept, amețitoarea viteză de 16 km/h, pentru acea perioadă însemnând un pas uriaș în evoluția transporturilor.
De asemenea, vehiculul a inclus o admisie automată, o supapă de evacuare controlată, aprinderea cu bujie și răcirea prin evaporare a apei.
În anul 1886, Karl Benz a solicitat brevetarea vehiculul său, iar brevetul DRP 37435 este considerat a fi certificatul de naștere al automobilului modern. Începând cu anul 2011, actul a fost inclus în patrimoniul UNESCO.
Motorwagen a fost produs în doar trei exemplare, iar unicul care mai există şi astăzi este expus la Muzeul Tehnicii din Munchen. Cum rezervorul automobilului intra de de 20-30 de ori mai mult carburant, unele ziare au sugerat că ar fi bine să-i fie retras brevetul inventatorului, pentru a nu incendia întreg oraşul.
Inginerul Benz nu s-a descurajat şi a prezentat noi modele mai silentioase şi a propus amenajarea unor staţii de alimentare cu benzină la unele intersecţii, pentru ca rezervorul maşinii să nu fie prea mare.
Pentru a populariza invenţia soţului ei, Bertha Benz a luat Patent-Motorwagen nr. 3, se spune fără ştirea lui Karl, şi a plecat cu automobilul să-şi viziteze rudele, pentru a-i demonstra utilitatea ca mijloc de transport pe distanţe lungi.
Excursia a început la începutul lunii august 1888, iar întreprinzătoarea doamnă şi-a luat la bord şi cei doi fii, pe Eugen şi Richard, şi au călătorit din Mannheim, prin Heidelberg şi Wiesloch, până în Pforzheim, oraşul natal.
Pe lângă a fi şofer, Bertha Benz a fost şi mecanic, curăţind pe drum carburatorul cu un ac de pălărie şi folosind o jartieră pentru a izola un cablu. A alimentat automobilul cu carburant la o farmacie din Wiesloch şi atunci când i s-au defectat frânele, a rugat un cizmar să-i le fixeze cu nişe bucăţi de piele, inventând astfel garnitura de frână. La sosirea în Pforzheim, a trimis soţului ei o telegramă, a petrecut noaptea în casa mamei sale şi s-a întors acasă, trei zile mai târziu. Călătorise în total 194 de kilometri.
O serie de caracteristici încorporate în această mașină pot fi găsite la automobile de azi, inclusiv supapele de admisie mecanice, diferenţialul şi aprinderea electrică. „Papa” Benz a donat maşina originală Muzeului Tehnicii din München, în 1906, acolo unde se află şi astăzi.
În Germania, pentru a celebra acesată călătorie, la fiecare doi ani este organizată o paradă a automobileleor de epocă, iar în 2008, Ruta Memorială Bertha Benz a fost aprobată oficial ca rută a moştenirii industriale a realizărilor umane.
În paralel cu Karl Benz, inventatorii germani Gottlieb Daimler și Wilhelm Maybach dezvoltă primul automobil pe patru roți, cu motor în patru timpi. Lucrând independent unul de celălalt, fondatorii companiei cunoscute astăzi sub denumirea de Daimler AG, cu automobilele de succes marca Mercedes-Benz, au pus bazele tuturor autoturismelor, vehiculelor comerciale și de transport în comun.
Primul român care s-a evidențiat în tumultoasa istorie a automobilului modern a fost inginerul Dumitru Văsescu care, pe când era student la École Centrale din Paris, a construit în anul 1875, cu resurse proprii, un automobil acționat cu motor cu aburi, cu manetă de direcție și două sisteme de frânare, cu care s-a plimbat pe strazile din Paris.
Singura moștenire a inginerului român care a făcut istorie este în muzeul Dimitrie Leonida din București – autoturismul său din aluminiu și cadru de lemn.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, firma Gardner-Serpollet a fabricat, după principiile constructive ale inginerului Dumitru Văsescu, o serie de autocamioane cu aburi pentru transportul de marfă.
Proiectarea, construcția și fabricarea automobilelor a reprezentat și reprezintă o continuă provocare.
Calea vizionară și invențiile de pionierat ale remarcabililor Karl Benz și Gottlieb Daimler au condus către o dimensiune revoluționară a mobilității, bazată pe siguranță, confort, eficiență și funcționalitate, și au deschis noi perspective de dezvoltare și evoluție în conducerea autonomă, vehiculelor conectate inteligent și mobilității electrice.
