În fiecare an se marchează, pe data de 4 ianuarie, ziua mondială dedicată alfabetului Braille, potrivit Rezoluţiei 73/589 adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la data de 17 decembrie 2018.
Agenda pentru Dezvoltare Durabilă 2030, adoptată de ONU în 2015, subliniază că nimeni nu trebuie să fie exclus în niciun fel, persoanele cu deficiențe de vedere având aceleaşi drepturi ca oricine altcineva, de a se bucura de o viaţă firească, prosperă şi împlinită.
Rezoluţia vine în completarea Convenţiei Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, adoptată de ONU la New York, în data de 13 decembrie 2006. Potrivit acestui document, alfabetul Braille este esenţial pentru educaţia, libertatea de expresie şi de opinie, pentru accesul la informaţie şi incluziunea socială a persoanelor cu dificultăţi de vedere.
În ziua de 4 ianuarie a anului 1809, s-a născut francezul Louis Braille, inventatorul alfabetului tactil cu puncte în relief pentru persoane cu deficienţe de vedere, folosit şi astăzi de nevăzători.
Louis Braille și-a pierdut vederea la vârsta de trei ani, în urma unui accident.
A urmat studiile la Institutul Naţional pentru Tinerii Nevăzători din Paris, dar cea mai mare parte a timpului liber şi-o dedica încercărilor de a găsi o modalitate eficientă de a reprezenta, tactil, literele şi numerele.
Nevăzătorii încercau, în acea perioadă, să citească folosind reproducerea în relief a literelor obişnuite, o metodă ce se dovedea a fi destul de anevoioasă. Louis Braille era mai tot timpul oreocupat să descopere un sistem de scriere care poate fi descifrat cu ajutor tactil.
Louis Braille auzise că un anume căpitan de artilerie, Charles Barbier, folosea pentru trimiterea de mesaje secrete, un sistem de comunicare prin puncte embosate, pe care-l numea ”scriere pe timp de noapte”. Sistemul consta în puncte imprimate pe carton. Cum în armată acest sistem de comunicare nu a avut un succes prea mare, Barbier l-a făcut cunoscut la Şcoala pentru nevăzători.
Louis Braille a fost foarte impresionat şi şi-a petrecut următorii trei ani încercând să dezvolte proiectul lui Barbier.
El a redus numărul de puncte de la 12 la 6, și a folosit o matrice de două coloane și trei rânduri. El a alocat fiecărei litere a alfabetului o combinație de puncte, și a folosit niște semne speciale pentru a indica numerele, cuvintele întregi sau literele majuscule. El a creat și un dispozitiv special, numit “raclă”, care permitea să se scrie punctele în relief pe hârtie, de la dreapta la stânga. Astfel, el a inventat alfabetul Braille, care a revoluționat modul de comunicare al persoanelor nevăzătoare.
Aşa a apărut alfabetul cu puncte în relief, folosit şi în prezent de nevăzători. Alfabetul Braille foloseşte 6 puncte pentru 63 de semne (litere, sunete, semne, cifre, note muzicale).
În 1847, a fost pus la punct tiparul Braille, cu ajutorul căruia puteau fi tipărite cărţi pentru nevăzători. Louis Braille a murit la 6 ianuarie 1852, la Paris.
În 1878, cu ocazia unui congres internaţional organizat la Paris, alfabetul Braille a fost adoptat oficial ca metodă de învăţare a cititului pentru copiii nevăzători.
Pentru meritele sale, Louis Braille a primit din partea guvernului francez Ordinul Legiunii de Onoare, iar la Coupvray, localitatea natală a inventatorului, a fost ridicat un monument pentru cinstirea memoriei sale.
Alfabetul Braille, una dintre cele mai importante invenții a secolului al XIX-lea, a revoluționat modul de comunicare al persoanelor nevăzătoare sau cu deficiențe de vedere, fiind recunoscut, adoptat și apreciat pe plan mondial.
