În Republica Moldova a început Recensământul populației și locuințelor, exercițiul fiind efectuat de Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. Potrivit acestei instituții, datele colectate vor fi utilizate în scopuri statistice, fără identificarea datelor personale. Informațiile colectate vor ajuta autoritățile moldovene să își proiecteze mai bine infrastructura, să modernizeze învățământul și serviciile sociale/sănătate.
Participarea la recensământ este obligatorie.
Nu aș fi atras atenție asupra acestei noutăți, e știut că din zece în zece ani, autoritățile unui stat colectează date necesare elaborării politicilor publice în diverse domenii. Republica Moldova nu face excepție de la această regulă.
Mi-au trezit interesul jurnalistic întrebările cuprinse în chestionar. Modul de formulare al acestora, deloc argumentat, și preocuparea pentru contabilizarea amănunțită a locuințelor și a caselor de locuit, a anexelor din jur ori a tehnicii de uz casnic este similară cu cea a recensământului efectuat în România.
Nu sunt singurul care a rămas uimit de faptul că acest chestionar seamănă mai degrabă cu un interogatoriu.
Fostul premier al Republicii Moldova, Ion Chicu le-a sugerat șefilor de la Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova să ofere urgent explicații referitoare la sensul și relevanța unor întrebări incluse în chestionar. Potrivit lui, fără aceste explicații, „obiectivitatea răspunsurilor date de cetățeni, iar cu ea și rostul recensământului, va tinde spre zero”.
Jurnalistul moldovean Serghei Tcaci a pus punctul pe i: „cei care au compus chestionarul sunt < glumeți > atunci când întreabă moldovenii dacă au fost prezenți în această locuință/casă în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2024?”.
Și Doru Petruți, de la IMAS, consideră că „cei de la BNS ar trebui să explice mai multe lucruri ce țin de întrebările care se adresează oamenilor, să motiveze necesitatea prezenței unor întrebări și să explice drepturile pe care le au respondenții (nu doar amenzile pe care le pot primi aceștia)”. Sociologul moldovean a adăugat cu umor, că la miezul nopții, între 7 și 8 aprilie 2024, era lângă nevastă.
În spațiul public moldovenesc au apărut mai multe speculații referitoare la modul în care autoritățile moldovene vor folosi datele statistice pe care le vor culege. Unele dintre aceste deducții ale cetățenilor au un grad înalt de rezonabilitate.
Repet, există o preocupare excesivă a statisticienilor de la Chișinău pentru recenzarea caselor și anexelor din satele și comunele moldovenești care nu au fost înregistrate în Registrul bunurilor imobile, dar și pentru contabilizarea terenurilor arabile mici de lângă casă. Toate acestea trezesc cetățeanului moldovean îngrijorări raționale. Chiar dacă Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova a declarat că sunt lipsite de temei acuzațiile potrivit cărora informațiile despre clădiri și locuințe ar fi colectate pentru a fi oferite Serviciului Fiscal, învinuirea există. Pentru că instituția statistică a statului moldovean nu este independentă, aparține statului – ea nu poate refuza transmiterea datelor culese către alte entități statale.
Pe de altă parte, este firesc ca autoritățile unui stat, prin instrumentele pe care le deține, statistice ori fiscale, să încerce și să reușească, să afle cât mai multe despre veniturile și proprietățile cetățenilor. Un stat supraviețuiește inclusiv datorită impozitelor și taxelor achitate de cetățeni.
Printre datele ultimului recensământ efectuat în România au fost și cele legate de locuințele aflate în proprietate personală – România este ţara europeană cu cei mai mulţi proprietari de locuințe. Potrivit datelor Eurostat, aproape 95% din populaţia României trăieşte într-o locuinţă proprietate personală, în vreme ce media în statele membre ale Uniunii Europene este de 70%. Astfel, după numărul de proprietari de locuință, în comunitatea europeană statul român se plasează pe primul loc, urmat de Slovacia, Ungaria și Croația.
Era firesc și logic să nu rămân mirat de știrea potrivit căreia, de 1 ianuarie 2024, cetățenii români vor plăti cu aproape 14 la sută mai mult impozitele și taxele pentru casele și automobilele aflate în proprietatea lor .
Nu sunt adeptul teoriei conspirației, pot însă face deducții logice. Citind chestionarul recensământului care se desfășoară între Prut și Nistru, am observat că autoritățile, care au deja multe informații despre moldoveni, vor să mai afle și date referitoare la dotarea locuinței/casei cu tehnică de uz casnic (boiler, cazan, climatizor etc.) dar și despre numărul celor care locuiesc sub același acoperiș.
Tehnica de uz casnic este una care contribuie la creșterea amprentei de carbon a populației. Cel mai probabil, prin datele culese la acest recensământ, autoritățile Republicii Moldova vor cuantifica și bugetul de carbon al cetățenilor moldoveni.
În anul 2021, doamna Maia Sandu, a adresat un mesaj video Adunării Națiunilor Unite desfășurat la Glasgow care a avut ca tematică schimbările climatice. Doamna președinte a declarat că, în comparație cu anul 1990, ultimul an de aflare a Republicii Moldova în componența URSS, statul moldovean își va reduce cu 70 la sută.
Potrivit instituțiilor moldovenești de media, costul Recensământului populației și locuințelor din Republica Moldova este de 2,075 milioane de euro. Acești bani sunt acordați statului moldovean de către Uniunea Europeană și Fondul ONU pentru Populație.
