Între cele două asasinate din noaptea de 30 spre 31 iulie – al lui Fuad Shukr, numărul doi în conducerea Hizabllah, în sudul Beirutului, şi al şefului Biroului politic al Hamas, Ismail Haniyeh, la Teheran (prima „execuţie extrajudiciară” revendicată de Israel, a doua nu) – uciderea lui Haniyeh este episodul de departe cel mai periculos pentru întreg Orientul Mijlociu.
Nu doar pentru că obligă Iranul la un răspuns, a doua oară după schimbul de rachete şi drone cu Israelul din luna aprilie, ci şi pentru că Haniyeh a fost reprezentantul Hamas în negocierea acordului de pace în Gaza.
Premierul Qatarului (reprezentantul unuia dintre mediatorii acordului) s-a întrebat ieri: „Cum poate avea succes medierea, atunci când o parte asasinează negociatorul celeilalte părţi?”.
Iranul este iniţiatorul şi sponsorul aşa-numitei Axe de Rezistenţă în Orientul Mijlociu, o alianţă de actori militari non-statali – miliţii din Gaza, Liban, Siria, Irak şi Yemen – proxy-urile regimului ayatollahilor de la Teheran – aflate în luptă cu Israelul şi cu cel mai fidel aliat al acestuia, Statele Unite.
Începând din 8 octombrie 2023 – la o zi după atacul barbar al Hamas asupra Israelului – toate sprijină Hamas, punând Guvernul Netanyahu în situaţia de a deschide mai multe fronturi. Vârful de lance al acestei operaţiuni este Hizballah, care, din sudul Libanului, menţine un conflict de graniţă cu Israelul, cu obiectivul declarat de a-i slăbi ofensiva în Gaza.
De la Washington la Ryiadh, consensul e deplin în toate cancelariile: nu există o altă soluţie pentru a opri un conflict extins în Orientul Mijlociu decât un acord de încetare a focului în Gaza. Cel reglementat prin Rezoluţia Consiliului de Securitate ONU, redactată conform Planului în trei etape al președintelui Joe Biden.
Este evident că Israelul, prin premierul Netanyahu şi la presiunea colegilor săi din Guvernul de extremă-dreapta, se opune unui acord, cu şi mai multă imaginaţie tactică, de când e tot mai probabil ca Donald Trump să revină în Biroul Oval. Asasinarea lui Haniyeh, negociatorul Hamas, face parte din acest demers de temporizare.
Însă faptul că s-a petrecut când liderul Hamas era oaspete al Iranului complică sever lucrurile. Liderul Suprem, Ayatollahul Khamenei (foto, ultima îmbrăţişare cu Haniyeh, acum patru zile), a jurat răzbunare şi – fie direct, fie prin proxy-uri, fie printr-o acţiune combinată e nevoit să se ţină de cuvânt, deşi era ultimul lucru pe care şi-l dorea: să intre în conflict deschis cu Israelul şi, evident, cu Statele Unite.
Dacă riposta Liderului Suprem nu se va opri la retorica imprecativă, îmbrăţişarea cu Haniyeh s-ar putea să îl coste usturător de scump.
