Între Prut și Nistru, în anul 2023, s-au înregistrat 2807 de hepatite virale, cu peste 800 mai multe față de 2022, creșterea este de peste 30%. Agenția Națională pentru Sănătate Publică de la Chișinău a prezentat aceste date adâugând că, în Republica Moldova erau înregistrate, cumulativ, circa 75 de mii de persoane cu hepatită cronică și peste nouă mii cu ciroză hepatică.
Aceste cifre au fost prezentate la data de 28 iulie 2024, în cadrul unei manifestări organizate de Ministerul moldovean al Sănătății cu ocazia „Zilei mondiale de combatere a hepatitei”.
În anii 70, când am făcut clasele primare, ni s-a spus că hepatita este boala mâinilor murdare. Și că, în general, curățenia personală și societală, te ferește de boli.
Nu mă opream asupra stării de sănătate a basarabenilor dacă nu aș fi aflat, în cadrul aceleiași manifestări a Ministerului moldovean al Sănătății, că 33 la sută din cadrele medicale moldovenești sunt de vârstă pensionară. Mai precis, din cei circa 12.600 de medici care activează în sistemul moldovenesc de sănătate, 2520 sunt la pensie iar din cei 24 000 de asistenții medicali, 3120 sunt cu vârstă înaintată.
Sistemul de sănătate din Republica Moldova este bătrân. În unele raioane lipsesc cu desăvârșire anumite cadre medicale specializate. Sistemul duce o lipsă acută de medici de familie. Potrivit datelor de la Biroul Național de Statistică, în anul 2022, în Republica Moldova activau 1.536 de medici de familie cu vârsta medie de peste 50 ani și mai era nevoie de încă 170 de specialiști. Medicii de familie au la evidență între 3.000 și 6.000 de persoane, pe când norma ar trebui să fie de circa 2.000. Între Prut și Nistru, la 10.000 de locuitori le revin cinci medici de familie, comparativ cu opt în Uniunea Europeană.
Am întrebat specialiștii Ministerului Sănătății de la Chișinău cum vor să întinerească sistemul de sănătate. Mi-au răspuns că, pentru a redresa criza de cadre medicale, Ministerul Sănătății a pregătit un proiect de lege, care deja este pe masa Cabinetului de Miniștri al Republicii Moldova, prin care ar obliga medicii rezidenți să lucreze cinci ani acolo unde au fost repertizați după absolvire, nu trei cum se întâmplă în prezent.
La manifestarea dedicată „Zilei mondiale de combatere a hepatitei” era prezent și demograful moldovean Valeriu Sainsus, omul care, de cel puțin 20 de ani atenționează autoritățile moldovene despre criza demografică prin care trece Republica Moldova.
„Statul moldovean este deja într-o criză demografică profundă. Schimbarea comportamentului demografic a generațiilor noi care au intrat în circuitul demografic de reproducere al țării, migrația excesivă a populației reproductive, cât și căsătoriile tardive, sunt doar câteva cauze”, afirmă același Valeriu Sainsus.
Expertul e de părere că teritoriul dintre Prut și Nistru trebuie să se aștepte la o „devastare demografică” căci, vreme de 25 de ani sporul natural este negativ – mortalitatea depășește natalitatea. Demograful moldovean mi-a precizat că, de trei decenii, natalitatea este în scădere iar „mai mult de jumătate din familiile moldovenești au un singur copil”.
Potrivit Biroului Național de Statistică, în anul 2023 s-au născut 24.000 de copii, cu 3.000 mai puțin decât în 2022.
L-am întrebat pe demograful moldovean dacă sporul natural negativ poate fi explicat inclusiv prin îmbătrânirea cadrelor medicale și lipsa acestora în spațiul rural. Mi-a răspuns că cei mai mulți copii se nasc încă la sat. „În 2023, aproape 60% din cei născuți, s-au născut la sat – aproape 10.000 de copii s-au născut în localitățile urbane. Dar este adevărat că lipsa cadrelor medicale în spațiul rural se reflectă în starea de sănătate a populației rurale moldovene”, a explicat Valeriu Sainsus.
Repet ceea ce am învățat în clasele primare: hepatita este boala mâinilor murdare. Dar ce ne facem atunci când 97 la sută din apa fântânilor din Republica Moldova nu corspunde normelor sanitare? Potrivit aceleiași Agenții Naționale pentru Sănătate Publică a Republicii Moldova, cele mai poluate fântâni, în special după conținutul de nitrați în apă, sunt în raioanele Anenii Noi, Drochia, Telenești și Ungheni. În schimb, în raioanele Ialoveni, Basarabeasca și Vulcănești nu s-a constatat prezența poluanților chimici în exces în apa din fântâni.
Datele statistice oferite de experții în sănătate și explicațiile oferite de demograful moldovean îmi permit să afirm că, basarabenii deși plătesc poliță de asigurare medicală, sunt pe cont propriu atunci când e vorba de sănătate.
Suma motivelor depopulării statului moldovean, cauzată atât de sporul natural negativ ori de plecarea definitivă dintre Prut și Nistru, ține de calitatea politicilor publice aplicate de guvernanți inclusiv în domeniul protecției sănătății.
Există voci care afirmă că în ultimii trei ani, statul moldovean a rămas, în mod oficial, fără 210 000 de cetățeni. Aceste persoane au ales să aducă plus valoare în state care oferă, în contul taxelor plătite, servicii sociale și medicale mai bune decât în Republica Moldova.
În contextul în care statul moldovean se confruntă cu o acută hemoragie de populație aptă de muncă ceva nu este în regulă cu acest stat.
Atunci când un milion de cetățeni moldoveni dețin cetățenia română pentru a beneficia de serviciile sociale și medicale ale statului român, nu ne rămâne decât să avem răbdare – unirea Basarabiei cu România are deja loc.
