Buna Vestire, sărbătoarea, situată în imediata apropiere a echinocţiului de primăvară, când începe cucul a cânta, este numită în Calendarul popular şi Ziua Cucului.
În ziua de Buna-Vestire, Blagoveştenie, sau Ziua Cucului, românii de pretutindeni au credinţa că se dezleagă limba tuturor păsărilor cântătoare, şi cu deosebire a cucului, care toată iarna a fost uliu, iar la Buna-Vestire se preface iarăşi în cuc.
În tradiția populară cucul este simbol al primăverii și al timpului frumos.
Cucul, se spune din bătrâni, cântă la date fixe, cele două două fenomene astronomice importante: echinocţiul de primăvară şi solstiţiul de vară,
„Şi cucul, cum a sosit şi i s-a dezlegat limba, îndată începe a cânta, şi cântă necontenit de la Bunavestire (25 martie, sărbătoare aflată în imediata apropiere a echinocţiului de primăvară) până la Sânziene sau până la Sânpetru (sărbători în preajma solstiţiului de vară)”, aflăm de la Ion Ghinoiu.
Conform tradiţiei, la Sânziene cucul se îneacă cu orz şi, nemaiputând cânta, se preface în uliu până în primăvara viitoare.
Cucul este o sursă de inspiraţie melancolică în cântecele de dor şi jale. Cucul prevesteşte prin cântecul său nu numai venirea primăverii, ci şi norocul omului în timpul anului. Primul cântec al cucului era întâmpinat prin cuvinte care implorau avuţia, sănătatea, fericirea, norocul. Există superstiția ca la auzul primului cântec al cucului oamenii nu trebuie să fie nepregătiți, de aceea fiecare are grijă să aibă totdeauna bani asupra sa. Nu trebuie să nu fie flămânzi sau supărați, căci astfel tot anul vor duce nevoie de bani şi vor fi flămânzi şi supăraţi.
Supremul simbol al cucului este scurgerea neîntreruptă a timpului şi repetarea anuală a scenariului din ciclul vieţii: naşterea (primul cântat) şi moartea (ultimul cântat). De aceea, el are tainice legături cu viaţa omului. Locul de unde se aude prima dată cântecul (în spate, în faţă, în stânga, în dreapta) sau unde este aşezat (pe o ramură uscată, pe o movilă, pe o grămadă de gunoi), repetabilitatea cântecului, sunt semne bune sau rele pentru om: noroc, sănătate, boală, moarte, căsătorie.
Precum cucul, aşa şi cele mai multe dintre celelalte pasările călătoare, precum rândunelele, cocostârcii, berzele, încep a veni, după credința popular, tot deîn prejma zilei de Buna Vestire şi tot din această zi păsărilor cântătoare li se dezleagă glasul şi prind a cânta până răsună pometele (livezile), luncile, dumbrăvile şi codrii de cântecele lor. Dacă vezi doar o rândunică, vei fi singur peste vară. Totodată, când vezi rândunele e bine să te speli cu apă sau lapte, pentru a nu căpăta pete pe față. Se spune că dacă vin mai mulți cocostârci deodată, atunci primăvara va fi furtunoasă şi ploioasă.
surse: Sărbătorile la români–Simion Florea Marian, Ion Ghinoiu, Ion Ghinoiu–Calendarul țăranului român, Gh. F.Ciaușanu–Superstițiile poporulu român
