Calendarul iulian și cel gregorian sunt două sisteme de împărțire a timpului în ani, luni și zile, bazate pe fenomenele periodice ale naturii. Ambele calendare se bazează pe rotațiile Pământului în jurul Soarelui, dar au diferențe în ceea ce privește durata anului, numărul de zile (ani bisecți) și modul de calculare a sărbătorilor religioase.
Principala diferență dintre cele două calendare este că cel iulian este de 365,25 zile, în timp ce un an mediu în calendarul gregorian este de 365,2425 zile, cel din urmă fiind cel pe care îl folosim pentru a stabili data.
Acest lucru înseamnă că în calendarul iulian există un decalaj cu aproximativ o zi la fiecare 128 de ani față de anul solar real, în momentul de față existând un decalaj de 13 zile intre cele două calendare.
O altă diferență este modul de calculare a anilor bisecți. În calendarul iulian, toți anii divizibili prin 4 sunt bisecți, în timp ce în calendarul gregorian, anii divizibili prin 100 sunt bisecți numai dacă sunt divizibili și prin 400.
Acest lucru duce la precizia calendarului gregorian și la apropierea de anul solar real.
O ultimă diferență este legată de sărbătorile religioase, în special de Paște. În calendarul iulian, Paștele este calculat după un ciclu de 19 ani, care nu ține cont de echinocțiul de primăvară.
În calendarul Gregorian Paștele este calculat după un ciclu de 84 de ani, care ține cont de echinocțiul de primăvară. Acest lucru face ca data Paștelui să varieze în funcție de calendar, uneori cu mai multe săptămâni.
Mai explicit, anul are de fapt aproximativ 365.2422 de zile, astfel încât calendarul iulian pierdea aproape 11 minute pe an, sau o zi la aproximativ fiecare 128 de ani.
În anul 325, când a avut loc primul Sinod ecumenic de la Niceea, echinoctiul de primavară (ziua în care noaptea și ziua sunt egale) a căzut pe 21 martie în loc de originalul 25 martie, astfel încât Biserica a decis, pentru a calcula Paștele, să mute data echinoctiului la 21 martie.
Fiind calculați diferit anii bisecți, in sec. XVI, s-a ajuns in punctul in care echinoctiul a căzut pe 11 martie, iar oamenii au realizat că dacă se continua în aceasta directie, își vor semăna recoltele prin ianuarie.
Ținând cont de aceste aspecte, Papa Grigore al VIII-lea, ai cărui astronomi constataseră că în Calendarul Iulian se acumulase o întârziere semnificativă din cauza unei erori de calcul, a fost cel care a dispus reformarea calendarului iulian şi a introdus noul calendar, corectat, care astăzi îi poartă numele.
Din păcate, când Papa Grigore al VIII-lea a inștiințat Răsăritul Ortodox despre noul Calendar, el a adăugat un set de inovații teologice cum ar fi: purgatoriul, vânzarea indulgențelor, filioque etc.
Ierarhii ortodocși au considerat inacceptabil noul Calendar, neputând să-i convingă pe credincioși că odată cu acesta nu li se impun și schimbările teologice menționate.
Calendarul gregorian a fost acceptat rapid de țările catolice, dar cele protestante și ortodoxe au fost refractare la schimbare.
România a fost una dintre ultimele țări europene care a adoptat calendarul gregorian, în anul 1919, după Marea Unire. Până atunci, România folosea stilul vechi, care crea probleme în domeniile industriei, comerțului și statisticii
Necesitatea reformei calendarului, după înfăptuirea Marii Uniri, era o condiție a progresului și a modernizării noului stat unitar cu atât mai mult cu cât pe plan international se căutau soluții pentru unificarea diferitelor unități de măsură.
În Transilvania și Bucovina se folosea deja calendarul gregorian, în timp ce in Regatul României și în Basarabia se folosea calendarul iulian (cunoscut celor mai mulți sub denumirea de stil vechi)
Trecerea la calendarul gregorian (stilul nou) s-a făcut în anul 1919 la data de 1 aprilie, data care devine oficial 14 aprilie.
Calendarul gregorian, adoptat de România în 1919, l-a substituit pe cel iulian, sau „pe stil vechi”.
Calendarul Gregorian este standardul temporal folosit peste tot în lume ca punct de referință în măsurarea timpului. Scopul său initial a fost pur ecleziast (legat de sărbătorile religioase), dar a devenit calendarul standard pentru intreaga lume civilizată. Cu toate acestea, exista culturi si religii care nu folosesc acest sistem de măsurare a timpului.
Calendarul gregorian este cel mai răspândit și acceptat calendar din lume, fiind folosit de majoritatea țărilor pentru afaceri, comerț, educație și alte scopuri civile.
Astăzi, ne bazăm pe calendarul gregorian pentru a ne menține aproape perfect în linie cu rotația pământului în jurul soarelui și ideal ar fi ca întreaga lume ortodoxă să folosească același calendar în actele liturgice.
