„Oamenii de cârpă” ai lui Vladimir Putin au idei puține, dar fixe. Mai ales când vine vorba despre chestiunea retrocedării tezaurului românesc predat Moscovei în anii Primului Război Mondial.
Iar tema asta îi supără teribil pe oficialii moscoviți, de vreme ce nu mai departe de ieri, reprezentantul special al președintelui Rusiei pentru cooperare culturală internațională, Mihail Șvidkoi, a reluat poziția sa forte pe acest subiect.
„Nu vom purta un dialog în condițiile actuale cu niciunul dintre statele străine neprietenoase. Cândva a fost creată o comisie guvernamentală privind aurul românesc, care nu a ajuns la niciun rezultat. Mie mi se pare, în general, că acest subiect trebuie închis de principiu. Dintr-o serie de motive. În primul rând, din cauza contextului actual, România are aceeași poziție solidară cu europenii față de Rusia, deci nu poate exista niciun fel de dialog pe acest subiect. Adică, dialogul trebuie să existe, trebuie menținut pe anumite chestiuni vitale, dar acest subiect este destul de politizat, din punctul meu de vedere”, a declarat Mihail Șvidkoi în cadrul Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg.
Apoi a adăugat în stilul reprezentantului unei mari puteri: „Rusia nu datorează nimic nimănui”.
Pe de altă parte, diplomații rușii par să nu fi uitat totuși că europarlamentarii au adoptat la 14 martie, anul acesta, la Strasbourg, o rezoluție fără caracter obligatoriu prin care Rusiei i s-a cerut să returneze României aurul și alte obiecte valoroase de patrimoniu care au fost trimise la Moscova în timpul Primului Război Mondial pentru păstrare.
Cea mai „înaltă voce” care s-a pronunțat în chestiune până acum rămâne fostul președinte Dmitri Medvedev, actualul vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, care a reacționat la scurt timp afirmând că „românii nu sunt o națiune” și că cererea de returnare a tezaurului este „o insolență”.
La rândul ei, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a afirmat că România este de fapt datoare și că „inventează datorii fantomă vechi de un secol”. În opinia sa, datoriile României față de Rusia și fosta Uniunea Sovietică depășesc, după calculele experților ruși, de 20-25 de ori valoarea întregului tezaur românesc ajuns în Rusia, în 1916-1917.
