Istoria Gării de Nord, principalul nod feroviar al României, a început la 10 septembrie 1868, când domnitorul Carol I a pus piatra de temelie, iar patru ani mai târziu, la 25 septembrie 1872, are loc inaugurarea. Inițial este numită Gara Târgoviștei, după numele pe care îl avea atunci Calea Griviței.
Deși inițial, nu era concepută ca gara principală a Bucureștiului, Gara de Nord devine, cu trecerea anilor, cel mai important nod feroviar atât al Capitalei, cât și al României.
După Războiul de Independenţă din 1877, în cinstea luptelor de la Griviţa, Calea Târgoviştei este redenumită Calea Griviţei, iar în anii următori, mai precis în 1888, gara bucureșteană a căpătat numele consacrat, pe care îl știm cu toții.
Martoră a unor evenimente importante, Gara de Nord a găzduit în 1877 primirea țarului Alexandru al II-lea al Rusiei, venit la București într-o vizită oficială.
Începând cu anii de construcție din secolul al XIX-lea, Gara de Nord a fost un punct central în rețeaua de transport național și internațional, marcând începutul unei noi ere în mobilitatea și infrastructura feroviară românească.
Gara Târgoviștei este pusă pe harta internațională feroviară la 8 iunie 1883, când sosește aici primul tren „Orient Express“
De-a lungul timpului, edificiul a suferit însă diverse modificări. În 1932 se finalizează ceea ce astăzi cunoaștem cu toții sub forma „la coloane“. Astfel, noul imobil dispunea de o fațadă monumentală, cu un stil neoclasic modern, dominată de porticul format din șase coloane de mari dimensiuni. În prezent clădirea are formă de U și conține două corpuri paralele legate de un al treilea corp dispus perpendicular. Gara devenind una de tip terminus, așa cum este cunoscută și astăzi.
De la inaugurarea sa în 1872 și până în prezent, și a evoluției transportului feroviar românesc. În plus, gara rămâne un punct vital de legătură pentru milioane de oameni care circulă zilnic prin România și Europa, fiind o parte esențială a vieții bucureștene și un loc încărcat de istorie și tradiție. În anul 1932, gara a fost conectată cu rețeaua de tramvaie din București, facilitând transportul călătorilor către alte părți ale orașului.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, gara a fost afectată de bombardamentele din 1944, când a suferit distrugeri semnificative. După război, clădirea a fost restaurată și modernizată, însă stilul arhitectural a rămas în mare parte același, păstrându-și elementele neoclasice.
O jumătate de veac mai târziu, Ceaușescu programează demolarea pentru anul 1992, vrând să mute gara la marginea Capitalei. Din fericire gara este salvată de căderea comunismului din 1989.
Astăzi monument istoric, Gara de Nord Gara de Nord are o istorie zbuciumată, dar și-a păstrat farmecul peste timp, fiind un punct de referință atât pentru bucureșteni, cât și pentru turiști.
Surse: historia.ro; clubferoviar.ro
