Așa cum spune Sintaxarul, ziua de 1 septembrie anunţă Începutul indictonului şi al anului bisericesc, când Mântuitorul Iisus Hristos a intrat în sinagoga din Nazaret şi a citit cuvintele prorocului Isaia care profeţeau despre Persoana Sa dumnezeiască: „Duhul Domnului este peste Mine, pentru că M-a uns ca să binevestesc săracilor; M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima; să propovăduiesc robilor dezrobirea şi celor orbi vederea; să slobozesc pe cei apăsaţi. Şi să vestesc anul plăcut Domnului“ (Isaia 61:1-2 şi Luca 4:18-19).
Deși în societatea laică Anul Nou începe la 1 ianuarie, Anul Nou Bisericesc începe la 1 septembrie, data fiind împrumutată de la evrei, care sărbătoreau atunci anul civil, potrivit Sinaxarului din Mineiul zilei de 1 septembrie. Evreii încep calendarul cu luna Tişri, adică cu septembrie. În prima zi din luna septembrie, evreii aveau zi de odihnă şi aduceau Domnului ardere de tot. Conform calendarului iudaic, intrarea lui Hristos în sinagoga din Nazaret s-a petrecut în luna a şaptea, numită Tişri – septembrie (Luca 4,14-19)
Deși tradiţia moştenită din Legea Veche, data de 1 septembrie nu este considerat o reminiscenţă din cultul iudaic, ci este momentul în care Dumnezeu a sfinţit timpul!
Părinţii de la Sinodul I Ecumenic de la Niceea au stabilit ca anul bisericesc să înceapă la 1 septembrie, considerentul fiind legat de începutul activităţii de propovăduire a Evangheliei de către Mântuitorul, făcut la începutul lunii septembrie.
După calendarul iudaic, intrarea în sinagoga din Nazaret a Mântuitorului a fost în luna a şaptea, numită Tişri – septembrie (Luca 4,14-19). Primele cuvinte ale lui Hristos, rostite în sinagoga din locul său natal au anunţat marea operă mântuitoare pentru neamul omenesc: „Duhul Domnului peste Mine, pentru ca M-a uns ca să binevestesc săracilor, să vestesc anul milei Domnului” (Luca IV, 18-19).
Tot în ziua de 1 septembrie, Biserica a rânduit să fie pomenit Sfântul Cuviosul Dionisie Exiguul, din Dobrogea, care a alcătuit cronologia creştină, numărând pentru întâia oară anii începând de la Hristos.
Biserica a avut, prin cultul liturgic, ceasornicul propriu. Ceaslovul are în componenţa sa Ceasul I, Ceasul III, Ceasul VI şi Ceasul IX? ceasurile fiiind modul în care îşi calculau primii creştini timpul – după orele de rugăciune!
Pentru a nu face confuzie, anul bisericesc nu este identic cu anul liturgic.
Anul liturgic incepe in ziua Sfintelor Pasti, iar anul bisericesc isi are inceputul pe data de 1 septembrie. Anul liturgic se imparte in trei mari perioade: perioada Triodului (perioada prepascala), perioada Penticostarului (perioada pascala) și perioada Octoihului (perioada postpascala). Fiecare din aceste perioade cuprinde un anumit numar de saptamani.
Timpul Triodului tine de la Duminica Vamesului si a Fariseului (cu trei saptamani inainte de inceputul postului Pastilor) pana la Duminica Pastilor (total 10 saptamani). Timpul Penticostarului tine de la Duminica Pastilor pana la Duminica I-a dupa Rusalii sau a Tuturor Sfintilor (total opt saptamani). Timpul Octoihului tine tot restul anului, adica de la sfarsitul perioadei Penticostarului pana la inceputul perioadei Triodului. Este cea mai lunga perioada din cursul anului bisericesc.
Surse: doxologia.ro; crestinortodox.ro; basilica.ro
