9.6 C
București
vineri, 1 martie, 2024
Google search engine
EDITORIALDe ce România este puternică azi! Să nu ne uităm istoria!

De ce România este puternică azi! Să nu ne uităm istoria!

De-a lungul timpului, România a făcut parte din alianţe diferite ca perspective geopolitice, generate sau generând un echilibru de putere regional, de cele mai multe ori bazat pe un joc de sumă nulă. Aceste alianţe au presupus pendulări ale României în poziţionarea sa faţă de marile puteri, generate mai ales de nevoia de a beneficia de garanţia suveranităţii teritoriale. Unele dintre aceste alianţe au urmat un curs firesc, alte alianţe, precum Tratatul de la Varşovia, au fost impuse, România fiind considerate, de către URSS, o componentă a „cordonului sanitar” ce separa acest bloc militar şi politic de puterile occidentale.  

După prăbuşirea comunismului, România începe să fie văzută prin prisma teoriei „statului-pivot”, situat la răscrucea axelor geopolitice Occident, Eurasia, Asia Centrală şi Orientul Mijlociu. Primii ani de după căderea comunismului au însemnat pentru România o perioadă de criză a identităţii sale geostrategice şi geopolitice, fiind situată la „periferia” lumii occidentale, neacceptată încă în „familia” democraţiilor occidentale (UE şi NATO), fără să beneficieze de garanţii de securitate în acel mediu internaţional transformat profund, care putea genera pericole la graniţele sale, precum tentativa Federaţiei Ruse de a dobândi statutul de putere regională şi de a-şi pune în practică, a câta oară, visurile expansioniste. În acei ani, principala îngrijorare era că România ar fi putut deveni o „zonă-tampon” între Occident şi Federaţia Rusă, „un stat de graniţă” care să delimiteze „influenţa rusească”.

Zorii secolului al XX-lea erau martorii plasării României în decupaje gepolitice de inspiraţie occidentală precum „Orientul Mijlociu Extins” şi „Regiunea Extinsă a Mării Negre”, marcând o etapă istorică care a însemnat aderarea ţării noastre la UE și NATO. Angajamentul nu a fost doar unul diplomatic ci s-a transpus și în planul concret al sporirii securității României, anii care au urmat aducând cu ei amplasarea scutului antirachetă în România, dotarea armatei române cu avioane F16, sisteme Patriot și Himars, amplasarea comandamentului militar NATO la Cincu și a grupului de luptă NATO la Mihail Kogălniceanu! Toate acestea au crescut semnificativ postura de apărare a României, putând spune că am trecut de la ardeți holdele, otrăviți fântânile sau minați litoralul Mării Negre la statutul de frontieră puternică a NATO.

Deci, de unde am plecat și unde suntem acum? Invazia armatei ruse în Ucraina ne-a arătat că ceea ce putea să se întâmple României acum 30 de ani s-a întâmplat Ucrainei, iar din fericire pentru noi Federația Rusă s-a împotmolit acolo! Deci nu mai suntem pe linia de front terestră a NATO cu Federația Rusă dar asta nu înseamnă că nu putem deveni o linie de front în Marea Neagră!

Iar dacă nu vrem să ne amăgim, vom recunoaște că suntem și vom fi puternici în fața Federației Ruse doar pentru că suntem în NATO!

Ce înseamnă o Românie puternică astăzi? Suveranitate, independență și indivizibilitate! Așa cum s-a înfâptuit la 1 Decembrie 1918! Parada militară este lipsită de semnificație dacă uităm ce a însemnat pentru români să nu poată să-și decidă singuri destinul! A fi patriot sau a muri pentru țară nu sunt slogane politicianiste ci dorința transpusă în lupta românului pentru a nu mai fi condus de otomani, austro-ungari, naziști sau sovietici! Pentru că cine uită istoria este condamnat să-i repete greșelile!

RELATED ARTICLES
- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments