Globul de Crăciun este un simbol al bucuriei și speranței, care ne îndeamnă să ne amintim de nașterea lui Iisus și de dragostea lui Dumnezeu pentru noi.
Prin globul de Crăciun ne arătăm credința, recunoștința și dorința de a fi buni și darnici.
Ieri am povestit la canal33.ro despre legenda copilei înzestrată cu dar dumnezeiesc, astăzi depănăm povestea primului glob și a fetiței care ne învață să oferim daruri copiilor sărmani și nevoiași.
Legenda spune că demult tare, într-un sat, trăia un meșter sticlar care avea o fetiță fascinată de atelierul unde el zămislea cele mai frumoase și delicate obiecte din sticlă, de culorile și formele pe care tatăl ei le dădea sticlei.
Într-o zi, în apropierea Crăciunului, fetița a aflat că tatăl ei trebuia să meargă la un târg de meșteșuguri într-un oraș vecin, unde își va expune și vinde creațiile. Era tare mândră și bucuroasă pentru tatăl ei, și l-a rugat să o ia cu el la târg.
În ajunul Crăciunului au plecat împreună, cu o căruță plină de obiecte de sticlă.
La târg, uimită de mulțimea de oameni și de varietatea de meșteșuguri pe care le vedea, fetita a rămas alături de tatăl ei și îl ajuta să împacheteze și să vândă obiectele de sticlă.
Oamenii erau încântați de frumusețea și finețea lucrărilor sticlarului și le cumpărau cu plăcere. Fetița era foarte fericită să vadă atâta lume în jur și se simțea tare mândră.
În timp ce tatăl ei era ocupat cu precupeții, ea a zărit un copil care stătea ascuns după un stâlp și se uita cu ochii pierduți la un glob de sticlă pe care tatăl ei îl făcuse.
Globul era de culoare albastră și avea în interior o scenă de iarnă cu un brad, un om de zăpadă și niște fulgi care se mișcau când globul era agitat.
Bietul copil îl privea cu ochi mari și plini de dorință.
Fetița l-a întrebat: „Vrei sa cumperi tu globul acesta?”
„Tare aș vrea, zise băiatul, dar nu am bani. Lasă-mă doar să îl privesc, niciodată nu am văzut ceva atât de frumos!”.
Fetița a fost mișcată de privirea copilului, de ochii mari care se scăldau fermecați în lumina globului.
O pornire lăuntrică a făcut-o să ia globul de pe raft, s-a dus la copil și i l-a întins.
„Uite, globul este pentru tine. Moș Crăciun a trecut pe aici și ți l-a lasat, eu doar asteptam să vii și să ți-l pot oferi.
Copilul a rămas fără cuvinte. Privește globul cu uimire și bucurie, nu-i vine să creadă. Auzise că Moș Crăciun aduce copiilor daruri frumoase, dar bietul de el, întotdeauna găsise sub brad doar câteva mere și nuci.
Emoționat, ridică încet mânuțele. Fermecat, privea minunea pe care o ținea în căușul palmelor. Cu lacrimi de fericire îi va mulțumi fetiței.
Tatăl fetiței a văzut din umbra tejghelei toată povestea. Își ia copila în brațe și îi spune că acel glob este unul special, pe care îl făcuse cu gândul la ea și că era primul glob de Crăciun din lume.
De atunci, dărnicia fetiței, gestul de a împărți frumusețea și magia sticlei cu un copil sărman a dat un nou sens acelui glob, transformându-l într-un simbol al iubirii și al dăruirii.
Băiețelul care a primit globul l-a păstrat ca pe o comoară și l-a agățat cu mare grijă în bradul lui sărăcăcios.
A simțit că a primit în dar nu doar un glob, ci că a fost binecuvântat cu toată magia Crăciunului.
Așa se face că primul glob de Crăciun din lume, un dar de la o fetiță pentru un copil sărac, a devenit simbolul bucuriei, speranței și iubirii în sufletul unui alt copil.
De atunci, globurile „poveste” sunt daruri nelipsite, care aduc de fiecare dată, de Crăciun, magia în fiecare casă.
