7.9 C
București
sâmbătă, 2 martie, 2024
Google search engine
StiriInternDe strajă Europei!  România, uitată și abandonată la granița Schengen

De strajă Europei!  România, uitată și abandonată la granița Schengen

Ai noștri se jură că suntem cu un picior în Europa, în timp ce zeci de mii de români stau în mașini cu zecile de ore, ca niște cetățeni europeni de mâna a treia.

Cu scandal și cu tam-tam, în Europa cu Schengen tot intrăm.

Așa cum s-a întâmplat de nenumărate ori în istorie, România, Moldova și Valahia, pe vremuri, stă în continuare de strajă la granițele Uniunii Europene, nu cumva să dea necredincioșii năvală. Care necredincioși au fost primiți cu brațele larg deschise în statele membre UE, fiind sprijiniți, creștinește, cu politici sociale ce le asigură un trai decent și total lipsit de griji, pe banii plătitorilor de taxe din Franța, ori Germania, de exemplu.

Ei da, noi nu! Și nu mai prididesc liderii politici din România să se laude cu primirea țării noastre în spațiul Schengen, pe cale aeriană și maritimă. Ce te faci, însă, că românul, prin definiție, are prostul obicei să se deplaseze pe șosea? Cozi de kilometri se înregistrează, chiar și în zilele acestea, la toate punctele de frontieră, iar mașinile cu numere de înmatriculare de România stau cu zecile de ore la punctele vamale din Europa, pe motiv că nu suntem acceptați în Schengen.

Dar, până la urmă, ce este acest Schengen? Conform informațiilor oficiale, postate pe site-ul ministerului de Externe, zona Schengen și cooperarea între statele membre se întemeiază pe acordul cu același nume, semnat la 14 iunie 1985 între Republica Federală Germania, Franța, Belgia, Luxemburg și Olanda, privind eliminarea controalelor la frontierele lor comune.

La 19 iunie 1990 a fost elaborată și semnată Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen, prin care au fost eliminate controalele la frontierele interne ale statelor semnatare și crearea unei singure frontiere externe, unde controalele de imigrare pentru spațiul Schengen se efectuează în conformitate cu normele comune ale statelor membre. Spațiul Schengen este o zonă de liberă circulație a persoanelor care este formată din 26 de state membre, ultimul stat care a aderat fiind Principatul Liechtenstein, la data de 19 decembrie 2011.

Pentru cetățenii UE, eliminarea controalelor la frontierele interne ale spațiului Schengen înseamnă o mai mare libertate de mișcare și o securitate sporită, prin adoptarea unor reguli comune ale statelor semnatare ale Convenției, de punere in aplicare a Acordului Schengen și anume: eliminarea controalelor persoanelor la frontierele interne; set comun de reguli care se aplică persoanelor care trec frontierele externe ale statelor membre UE; armonizarea condițiilor de intrare și a normelor privind vizele și cooperarea consulară; cooperarea consolidată în domeniul polițienesc; cooperare judiciară prin intermediul unui sistem rapid de extrădare și transfer ale executării hotărârilor penale; crearea și dezvoltarea Sistemului de Informații Schengen.

Ei da, noi nu. Camionagii români ținuți la coadă, ca și cum ar veni din Africa.

La 1 ianuarie 2023, Croația a devenit cea de a 27-a țară membră cu drepturi depline a spațiului Schengen.

Austria și Olanda s-au opus, însă, aderării României și Bulgariei, din motive care, în principiu, nu se susțin. României, de exemplu, i se reproșează, de la Viena, că am avea granițele șvaițer și că am fi principala poartă de acces a azilanților care vor să acceadă în țările din vestul Europei.

Recent Austria și-a nuanțat poziția și a anunțat că ar fi puțin de acord să sărim gardul în Europa, însă doar pe cale aeriană sau maritimă. 

Bucurie maximă la București, la auzul măreței vești! Ciolacu, PSD, în ansamblu, PNL, în ansamblu, au categorisit anunțul drept o mare victorie. Tipic pentru liderii politici care nu înseamnă nimic la Bruxelles.

Rareș Bogdan, de exemplu, după ce în urmă cu aproximativ 10 zile a postat pe facebook un mesaj exuberant, șters ulterior, a scris ieri, 28 decembrie, următoarele: Intrarea României în Schengen în 2024, chiar dacă în prima etapă este vorba de frontierele aeriene și maritime, este o victorie importantă a PNL. Intrarea în Spațiul Schengen a fost prioritatea noastră absolută, fiind motivați de dorită românilor de a fi tratați ca restul cetățenilor europeni, mai ales că țara noastră a îndeplinit condițiile de aderare încă din 2011. Eforturile făcute de președintele României, Klaus Iohannis, ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, care a continuat pașii făcuți de MAI în timpul lui Lucian Bode, dau roade. Amintesc însă și de închiderea MCV, în urma reformelor realizate tot de un ministru PNL. Au fost lupte mari, au fost nedreptăți, au fost argumente dureroase, pentru care românii au suferit, dar determinarea PNL n-a suferit nicio secundă de pauză. După intrarea în UE și NATO, aderarea la Schengen a fost și este pentru guvernările PNL obiectivul major… Liberalii au fost vioara întâi în acest efort colectiv de aducere a României acolo unde îi este locul. Dumnezeu să ne ajute!”.

V-ați prins, nu? Trăiască PNL, vivat Ciucă al nostru! Iartă-l Doamne pe Rareș și ține-i batista doar în buzunarul de la piept!

Dar să nu credeți că cei de la PSD se lasă mai prejos!

„După 13 ani, în sfârșit România va intra în Schengen! Avem acord politic în această privință! Din martie anul viitor, românii vor beneficia de avantajele spațiului Schengen pe cale aeriană și maritimă. Implicit, Portul Constanța își va crește exponențial importanța. De asemenea, sunt convins că în 2024 vom închide negocierile și pentru frontiera terestră… La acest proiect național s-a muncit extrem de mult. Le mulțumesc tuturor celor implicați și în mod special colegilor mei din acest Guvern care au continuat demersurile chiar dacă anul trecut ușa Schengen părea complet închisă”, a scris, cu aplomb, premierul Marcel Ciolacu pe facebook.

Vă dați seama ce fericire pe neamul românesc? Să treci, așa, prin vamă, ca pe la bariera de pe șoseaua Pipera?

De suferit, însă, o trag pe cârcă românii de rând, cum ar fi transportatorii. Iată ce au transmis, chiar astăzi, 29 decembrie, cei de la Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri, sub titlul “UNTRR solicitã stabilirea unei date ferme pentru intrarea României în Schengen cu frontierele terestre în 2024”: “Aderarea la spațiul Schengen este un pas important și mult așteptat de pasagerii români și operatorii de transport, care trebuia realizatîncã din 2011, când instituțiile europene au constatat cã România îndeplinește toate condițiile tehnice de aderare la Schengen. Având în vedere cã toate datele pasagerilor sunt la dispoziția operatorilor de transport aerieni, extinderea spațiului Schengen cu România la frontierele aeriene putea fi realizatã de mult timp. Întârzierea este evident că nu are absolut nicio justificare de naturã tehnicã, și este doar una politică, membrii clubului UE au ales sã pedepseascã România și Bulgaria și sã le reducã competitivitatea în tot acest timp, înfrânându-le si potențialul de dezvoltare. Acum însã, intrarea României în spațiul Schengen cu frontierele terestre este o urgențã pentru transportatorii rutieri de mãrfuri a cãror eficiențã este sever penalizatã în prezent prin timpii extrem de mari de așteptare (cca. 30-36 ore zilnic între România și Bulgaria) și pentru operatorii de autocare, pentru a evita povara administrativã semnificativã legatã de noile obligații de verificare a datelor pasagerilor în sistemele europene de autorizare a cãlãtoriilor EES și ETIAS  începând de anul viitor”,  a declarat secretarul general UNTRR, Radu Dinescu.

Reprezentanții transportatorilor subliniază rolul strategic al țării noatre: România, prin poziția sa strategicã, joacã un rol esențial în asigurarea eficienței și coeziunii transportului rutier la nivel european. Cu toate acestea, absența României din Spațiul Schengen creeazã bariere administrative și logistice, afectând direct industria transporturilor rutiere și generând costuri semnificative pentru operatorii români. Conform analizei UNTRR, de anul acesta, privind impactul neaderãrii la Schengen din perspectiva transportului rutier de marfã, industria transporturilor rutiere are pierderi de 2,41 miliarde euro, cauzate de neaderarea României la Schengen”.

În concluzie, putem spune că rămâne cum am stabilit. Austria se înclină după cum bate vântul, mai dinspre est, în general, iar politicienii din Olanda își fac capital electoral pe tema Schengen, în vederea alegerilor din acest an.

Cât despre camionagii români, care stau cu sufertașul la încălzit între două puncte de graniță, Dumnezeu cu mila.

Gusti Constantin
Gusti Constantinhttp://canal33.ro
A debutat in presa scrisa in ianuarie 1994, fiind angajat prin concurs la Jurnalul National. A fost colaborator la mai multe agentii de stiri, dar si la posturi de radio. Din 1996 a prins gustul pentru stirile de televiziune, lucrand in redactia PRO TV si, ulterior, in cea a TVR. Nu a renuntat insa niciodata la pasiunea pentru presa scrisa, fiind reporter la cotidiene precum Ziua, Gardianul, sau Puterea. In 2010 a conceput si condus saptamanalul Concret.
RELATED ARTICLES
- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments