Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit, printr-o decizie pronunțată pe 27 ianuarie 2025, că prezența substanțelor psihoactive în corpul unui șofer nu este suficientă pentru a atrage răspunderea penală. Pentru ca un conducător auto să fie sancționat conform legii, este obligatoriu să se demonstreze că respectivele substanțe au afectat efectiv capacitatea acestuia de a conduce.
Această hotărâre a venit după solicitările instanțelor inferioare, precum Curtea de Apel Cluj și Curtea de Apel Brașov, care au cerut clarificări în privința interpretării expresiei „aflat sub influența substanțelor psihoactive” din Codul penal. Instanțele au dorit să stabilească dacă este suficient ca o persoană să fie depistată cu urme de substanțe în corp sau dacă trebuie să se dovedească faptul că aceste substanțe au influențat capacitățile de a conduce.
Ce implică decizia ÎCCJ?
Potrivit minutei deciziei, pentru ca un șofer să fie acuzat de infracțiunea de „conducere sub influența substanțelor psihoactive”, prevăzută de articolul 336 alineatul (2) din Codul penal, trebuie îndeplinite două condiții esențiale:
- Prezența substanțelor psihoactive în probele biologice;
- Demonstrarea faptului că aceste substanțe au afectat capacitatea șoferului de a conduce.
Astfel, simpla detectare a urmelor de substanțe în organism, fără dovezi privind influențarea aptitudinilor de a șofa, nu va mai fi suficientă pentru a atrage sancțiuni penale.
Contextul deciziei
Decizia vine în contextul creșterii numărului de controale în trafic cu aparatele DrugTest, care în multe cazuri au oferit rezultate fals pozitive. De asemenea, s-a constatat că unele persoane erau puse sub acuzare chiar dacă urmele de substanțe depistate proveneau din consumuri vechi sau din administrarea de medicamente.
Un caz reprezentativ este cel al unui șofer oprit în trafic și depistat cu metaboliți inactivi ai cocainei, consumate cu peste 24 de ore înainte. Deși raportul medico-legal a arătat clar că substanța nu mai avea efecte asupra capacității de a conduce, șoferul a fost inițial acuzat. Situația a evidențiat nevoia unei interpretări clare a legii, lucru realizat acum de ÎCCJ.
Criminologul Vlad Zaha, expert în politici publice privind consumul de droguri, consideră că această decizie este un pas important pentru evitarea abuzurilor și eficientizarea actului de justiție. Potrivit lui Zaha, hotărârea „restabilește valoarea expertizei medico-legale în dosarele de condus sub influență”, oferind claritate și protejând șoferii care urmează tratamente medicamentoase sau ale căror consumuri trecute nu afectează abilitățile de a conduce.
Implicații și schimbări viitoare
Această decizie obligă autoritățile să solicite obligatoriu expertize medico-legale în toate cazurile de „conducere sub influența substanțelor psihoactive”. Institutul Național de Medicină Legală (INML) va analiza fiecare situație, evaluând concentrațiile substanțelor din organism și influența lor asupra abilităților de a conduce.
De asemenea, decizia atrage atenția asupra unei alte probleme nerezolvate: lipsa unor praguri legale similare celor stabilite pentru consumul de alcool. În cazul alcoolului, legea prevede un prag de 0,80 g/l alcool pur în sânge pentru a considera că o persoană nu este aptă să conducă. În schimb, în cazul substanțelor psihoactive, nu există astfel de praguri, ceea ce face necesară intervenția legiuitorului pentru a reglementa situația mai clar.
Zaha subliniază că hotărârea nu reprezintă o „legalizare a condusului sub influență”, ci doar o modalitate de a concentra resursele judiciare asupra cazurilor reale, unde există o influență dovedită asupra capacității de a conduce. Totodată, expertul avertizează că procesul de reglementare va necesita timp și eforturi suplimentare.
Reacții și controverse
Decizia ÎCCJ a stârnit și controverse. Avocatul Adrian Cuculis, care reprezintă familiile unor victime în dosare de acest tip, avertizează că hotărârea ar putea duce la clasarea unui număr semnificativ de dosare și la redeschiderea altora. Potrivit acestuia, „România devine astfel țara unde drogurile la volan nu reprezintă automat un pericol, iar simpla prezență a substanțelor interzise în corp nu mai duce la incriminare directă”.
Cu toate acestea, decizia este considerată un pas înainte pentru protejarea drepturilor șoferilor și pentru clarificarea aplicării legii, în special în contextul tratamentelor medicamentoase sau al situațiilor de consum vechi.
Concluzie
Decizia ÎCCJ reprezintă o schimbare importantă în interpretarea și aplicarea legislației privind conducerea sub influența substanțelor psihoactive. Ea asigură o abordare mai echitabilă și mai obiectivă, evitând abuzurile și concentrând atenția asupra cazurilor în care există o influență reală asupra capacității de a conduce. Totuși, pentru a clarifica complet această problemă, este nevoie de reglementări suplimentare care să stabilească praguri clare pentru astfel de situații.
