1 iulie ar trebui declarată Ziua Națională a Curții Constituționale a României. Este o zi memorabilă datorită (sau din cauza, depinde de privitor) deciziilor adoptate astăzi de cei nouă judecători ai CCR: Traian Băsescu, turnător cu acte în regulă la Securitate își recapătă privilegiile de fost șef al Statului, iar Mihai Busuioc, propunerea Senatului pentru postul de judecător la CCR are peste 18 ani de studii juridice împliniți peste noapte.
Să începem cu cea de-a doua decizie importantă de astăzi, 1 iulie, adoptată în unanimitate de plenul CCR.
„Curtea Constituțională, în cadrul controlului hotărârilor Parlamentului, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că este constituțională, în raport cu criticile formulate, Hotărârea Senatului nr.64/2025 pentru numirea unui judecător la Curtea Constituţională.
În esență, din examinarea actelor aflate la dosarul cauzei, Curtea a reținut că domnul Mihai Busuioc are o vechime de peste 18 ani în specialitatea studiilor juridice și, astfel, îndeplinește condiția reglementată de art.143 din Constituție, referitoare la vechimea de cel puțin 18 ani în activitatea juridică pentru a putea fi numit în funcția de judecător la Curtea Constituțională”, se spune în comunicatul afișat pe site-ul instituției.
Reamintim că la audierile de la Senat a fost un adevărat circ legat de numirea lui Mihai Busuioc drept judecător al CCR.
Din postura de șef al Curții de Conturi, Busuioc a venit cu un CV scris de mână de parcă uitase ce și pe unde a învățat. Un CV din care lipsesc niște ani buni, ani în care se spune că viitorul judecător CCR a activat ca polițist de instanță ( grad inferior) la Judecătoria Sectorului 4, adică păzea deținuții aduși de la penitenciare cu duba pentru a participa la procesele în care erau inculpați.
Și ajungem la decizia care îl repune pe tron pe Traian Băsescu, cel atât de nedreptățit de soartă. După două mandate în fruntea statului, în data de 23 martie 2022 Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o decizie definitivă prin care Băsescu era declarat colaborator al fostei Securități, așa cum stabilise CNSAS, având numele de cod „Petrov”.
Ca urmare, conform alin.b (3) al art.1 din Legea nr.406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român, „Petrov” și-a pierdut privilegiile acordate prin lege foștilor președinți ai României.
„Nu beneficiază de prevederile prezentei legi persoana căreia i-a încetat calitatea de şef al statului român ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcţie prin referendum şi nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia”, se precizează în lege.
Traian Băsescu ar fi avut dreptul ca pe toată durata vieții să beneficieze de:
*folosinţă gratuită a unei locuinţe de protocol, cu destinaţia de reşedinţă, care cuprinde şi un spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar;
*o indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată Preşedintelui României în exerciţiu;
*pază şi protecţie, precum şi folosinţă gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Pază, potrivit reglementărilor în vigoare.
După mai bine de trei ani, judecătorii CCR vin însă cu o altă opinie decât a celor de la ÎCCJ și îl repun în drepturi pe Băsescu, îi albesc practic cazierul politic.
„Cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că Legea nr.243/2021 pentru modificarea art.1 alin.(3) din Legea nr.406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, în ansamblul său, este neconstituțională, fiind contrară prevederilor constituționale art.1 alin.(5) privind principiului legalității, în componenta privind calitatea legii, și ale art.15 alin.(2), din perspectiva lipsei dispozițiilor tranzitorii, precum și a caracterului retroactiv al acestei legi. Totodată, cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.2 alin.(l) lit.t) și art.14 alin.(1) din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, întrucât, în virtutea dispozițiilor art.2 alin.(3) din Legea nr.47/1992, nu are competența de a modifica sau completa dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate și nici nu este competentă să controleze constituționalitatea unei interpretări date de o anumită instanță judecătorească textelor legale criticate cu soluționarea în fond a cauzei.
– Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că este neconstituțională sintagma „sau art.56 alin.(1) ind.1” din cuprinsul dispozițiilor art.60 alin.(4) din Ordonanța Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii”, se precizează pe înțelesul tuturor în comunicatul CCR.
Și după aceste mirobolante decizii, trei din cei nouă judecători ai CCR vor fi răsplătiți de Statul Român cu modesta sumă de 180.000 de lei, cadou de pensionare, ceea ce deja nu ar mai trebui să mire pe nimeni.
