Anul 2024, exact din prima zi, a adus o nouă realitate geo-politică și geo-economică. Organizația celor cinci BRICS s-a transformat, prin decizia de anul trecut, în BRICS+. Adică pe lângă fondatori Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Ethiopia, Iran și Egipt au devenit oficial membri cu drepturi depline ale organizației. Presupun că fiind actori egali cu fondatorii atunci când se va pune problema unui spațiu comun de liber schimb, noii veniți nu vor păți cum a pățit România, care deși este membru cu drepturi depline în UE este traată ca un servitor de Austria și de fapt, prin tăcerea sa insultătoare, de intreaga comunitate europenă așa zis democrată și egalitară.
BRICS+ va atrage desigur o atenție internațională neobișnuită, în mare parte din cauza relevanței sale pentru importanța crescândă a Sudului Global în afacerile mondiale de astăzi. Peste douăzeci de țări și-au exprimat în mod oficial disponibilitatea de a se alătura BRICS, ceea ce probabil a determinat G7 să-și consolideze relațiile cu Sudul Global, prin organizarea unei scenete de teatru Kabuki denumită summitul de la Hiroshima din 2023. O piesă de teatru absurdă, unde fostele imperii genocidare s-au declarat iubitoare a fostelor colonii, pe care le-au spoliat si ucis cum au avut chef, timp de sute de ani. Căci nu este așa, după genocid, sclavie impusă cu glontele și furt criminal la scară de continente, țările G7 s-au trezit în epoca contemporană că mai există și Sudul Global. Și exact ca in Caragiale ”și dăi și luptă”, vechile imperii doresc să își mențină influențele maligne asupra fostelor colonii exportând de la egalitatea de gen la minciunile propagandistice cu democrația lor celebră, de parcă Rusia, China, India, Egipt sau Arabia Saudită nu ar sti sa scrie și să citească. Această aroganță de tăran ajuns, cu care indivizii din G7 vin să dea lecții lumii inconjurătoare, se pare că se apropie spre un sfîrșit lamentabil.
Potențialul de creștere economică al Sudului Global și influența în creșterea securității internaționale contribuie la creșterea importanței sale globale. Statele Unite și Uniunea Europeană au propus versiunea lor de infrastructură și inițiative de dezvoltare, în urma Inițiativei Belt and Road (BRI) a Chinei, care, așa cum visează imperatorii democratici, în mod ideal ar elibera mai multe resurse pentru ca țările din Sudul Global să își atingă obiectivele de dezvoltare durabilă. Povestea cu dezvoltarea durabilă fiind desigur o simplă găselniță, căci de la eliberarea lor, fostele colonii au fost permanent jefuite prin mecanisme noi de către G7 și acoliții săi internaționali.
Trebuie spus că cele două proiecte, angajamentul G7 și angajamentul BRICS față de Sudul Global diferă semnificativ. G7 invită doar ocazional țările din Sudul Global pentru dialoguri parțiale și pline de dogme. Cu tonul ridicat, ba un Macron, ba un britanic care se imbăta când cetățenii simplii ai regatului lui Charles erau hăituți de către poliția vaccinată a pandemiei, ba un Scholz de la care te aștepti să-ți vândă vechituri la vre-un tîrg local, ba mai nu știu ce american care aduce cu el doar arme și soldați nuclearizați, se duc in vizite oficiale și dau lecții. Angajamentul G7 către Sudul Global arată mai mult ca o căruță trasă de o mîrțoagă, decăt un proiect democratic, realist și, în special, care să aibă respect față de ceilalți.
În același timp BRICS au recrutat acum șase membri cu drepturi depline influenți din Orientul Mijlociu, Africa de Nord și America de Sud. Această extindere arată, de asemenea, capacitatea celor cinci membri fondatori ai BRICS de a ajunge la un consens. În plus, miniștrii de externe BRICS dezvoltă modele de partenriat cu diverse țări pentru a satisface în continuare cerințele de implicare din partea altor actori din Sudul Global.
Viziunea BRICS este de a impune o voce mult mai puternică pentru țările în curs de dezvoltare în afacerile mondiale, așa cum a menționat președintele sud-african Cyril Ramaphosa când a amintit de Conferința de la Bandung din 1955. Având în vedere că următorii trei președinți G20 sunt membri BRICS, vocea Sudului Global va fi integrată în agenda G20. În plus, liderii BRICS și-au arătat aprecierea pentru propunerea Misiunii de pace a liderilor africani pentru o soluționare pașnică a crizei din Ucraina. Ambele demonstrează că BRICS prioritizează agenda Sudului Global și solicită influență și respect internațional, ceea ce G7 pare să ignore complet, cu un dispreţ demn de puteri aflate în declin moral, politic și economic.
Dacă în 2023, cel de-al cincisprezecelea summit BRICS va fi amintit și ca un summit al plângerilor împotriva Occidentului pentru responsabilitatea sa pentru crize și războaie și incapacitatea sa de a controla chiar consecințele aceste evenimente, anul 2024 poate aduce noutăți fundamentale în ceea ce privește jocul american. Europa, cea cu UE sau fără UE este blocată în războiul declanșat de către Rusia la adresa Ucrainei. Degeabă se urlă pe toate uliţele înghețate din lipsă de căldură ale orașelor europene că războiul este ilegal, amintim doar ca războiul din Iarak, Afghanistan, Yougoslavia au fost toate ilegale. Reamintim că războiul din Irak a fost pornit folosindu-se o minciună, pentru care nici astăzi nici leaderul american sau cel britanic din acel moment nu au răspuns penal. Reamintim că atentatul care a provocat șocul 9/11 a fost organizat și finanțat de diverși cetățeni saudiți (a nu se înțelege ca Regatul Saudit a avut vre-o implicare în acea crimă, caci nu a avut) și totuși Afghanistanul a plătit prețul nebuniei americane. Milioane de nevinovați au fost uciți în așa zisele războaie de pedepsire ale unor țări care erau considerat barbare, sau subdezvoltate. Milioane de familii au fost distruse de ilegalitățile pe care membrii G7 le-au făcut și totuși nimeni din Occidentul Global nu a plătit pentru acele crime împotriva umanității.
De aceea anul 2024 nu va fi al marilor revoluții geostrategice. Dar va fi anul consolidării fundamentale a BRICS+. Ceea ce unii observatori occidentali denumesc BRICS+ ca fiind o coaliție negativă de state care nu se pot pune de acord asupra unei poziții comune, dar pot crea un consens asupra a ceea ce se opun, devine adevăr când vedem că în proiectele de dezvoltare ocolesc special aroganța imperială promovată de către statele din G7. Mai mult devine din ce în ce mai clar că mania sancțiunilor, impusă de hegemonul american, o manie care a făcut mult rău în special tărilor care nu aveau cum să lupte impotriva influenței americane, si-a atins maximul de impact. BRICS+ va oferi o supapă enormă şi de lungă durată pentru cei loviți fără mila democratică sau insulta de gen occidentală. De aceea anul 2024 va fi un an al stabilizării BRICs și al găsirii de formule comune de a reduce aroganța occidentală. Vechile ”valori” care impuneau apartenența la o anumită ordine nu mai sunt valabile pentru că s-a schimbat fiabilitatea partenerilor tradiționali. Narațiunile despre falsele forme de ordine internaționale au devenit fragile își pierd efectul obligatoriu. ”Valorile comune” prin care o țară membră a clubului celor mai avansate democrații din lume este obligată să vândă la prețuri mici și fără profit doar ”colegilor” de valori (așa zis democratice și neapărat apărate cu bugete militare care să se ofere pe tavă complexului militarist hegemonic american) par a crea temeri serioase Sudului Global.
Prin BRICS+ noi orizonturi de posibilitate sunt capturate prin prognoza și anticiparea unor noi opțiuni de acțiune, indicând în mod clar necesitatea urgentă de a reordona relațiile internaționale pentru a depăși auto impusa aroganță decizională a Occidentului. Refuzul de a fi atras într-o cursă a puterilor globale concurente este o percepție generală în Sudul Global. Țările occidentale trebuie să înțeleagă că BRICS+ va continua ca un grup liber eterogen, dar cu dimensiuni globale aspiraționale, care caută să-și extindă capacitățile practice pentru alte țări de pe glob, în special o proiecție mai largă a Noii Bănci de Dezvoltare.
Acuzația că Occidentul este arogant față de nevoile Sudului Global este reală și produce un nou model de narativ. Occidentul nu poate răspunde, suficient și plin de el, oferind goale „parteneriate bazate pe valori” și un multilateralism „bazat pe reguli” atunci când interesul BRICS este concentrat tocmai pe schimbarea acestor reguli în finanțele globale, comerț și alte proceduri de stabilire a standardelor internaționale.
Deși BRICS+ nu a elaborat un model de guvernanță globală, iar situațiile în materie de democrație și drepturile omului ale câtorva dintre noii membri invitați sunt mai mult decât slabe, G7 trebuie să fie conștient de faptul că formarea BRICS+ este mai mult decât o simplă manevră politică. Toți membrii BRICS+ și viitorul grup de țări partenere au propriile lor agende, iar forumul BRICS este una dintre diferitele platforme pe care țările membre încearcă să-și promoveze viziunea asupra viitorului, în special pentru participarea lor în condiții mai bune la economia globală.
Țările BRICS+ au profitat de momentul lor geopolitic și au cerut o poziție unită a țărilor emergente și în curs de dezvoltare împotriva unei ordini mondiale și a unei politicii internaționale occidentale care nu mai corespund nevoilor lor de viitor. Cu toate acestea, în afară de interesul Rusiei de a se prezenta ca membru dominant al comunității internaționale, trebuie să observăm că narațiunea anti-occidentală nu este dominantă în rândul statelor BRICS+. Dimpotrivă, vedem o isterie anti BRICS în Occidentul Global, respectiv o opoziție clară la dorințele legitime ale Sudului Global, dublată de subtile amenințări militare și de securitate. Nu Sudul Global dorește confruntarea, se pare că Occidentul și-o dorește. Sudul Global solicită o nouă formă de cooperare multilaterală deschisă și incluzivă, cu respectarea realităților interne ale statelor membre. Aceasta este, cu siguranță, o provocare pentru Occident în vremurile de incertitudine care vor urma. Mingea se află în curtea palatelor opulenței arogante occidentale, construite cu munca, banii și resursele furate din Sudul Global.
